Stiri Oradea Editura
Cautare: Selectati ziarul: Bihoreanul, OradeaPress, Ghimpele de Bihor, Informatia de Vest, Bihon.ro, Primaria Oradea, eBihoreanul, Crisana, BihorStiri.ro,50 rezultate pentru Editura.
Editura Universitatii din Oradea - de 30 de ani in slujba stiintei si a cartii
[2025-12-13]
Intre 15 si 19 decembrie 2025, facultatile Universitatii din Oradea organizeaza o serie de evenimente dedicate acestei aniversari. Editura Universitatii din Oradea implineste, in luna decembrie, 30 de ani de… [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roEditura Nemira lanseaza un experiment A.I. care arata cum i-ar putea afecta pe adolescenti noua programa pentru pentru limba si literatura romana propusa de Ministerul Educatiei si Cercetarii
[2025-12-12]
Romania asteapta deja de peste 16 o noua propunere de programa pentru limba romana. Saptamana trecuta, Ministerul Educatiei si Cercetarii a venit in sfarsit cu o propunere de curriculum adresata… [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roConferinta si dubla lansare de carte, la Muzeul Tarii Crisurilor
[2025-11-22]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea - Complex Muzeal organizeaza, in parteneriat cu Consiliul Judetean Bihor, Primaria Municipiului Oradea si Editura Scoala Ardeleana, conferinta Mitropolitul Andrei Saguna si Oradea, sustinuta de dr.… [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roLansare de carte la Oradea: Invierea lui Lazar de-a lungul secolelor. Volumul I: 125-1486
[2025-09-09]
Consiliul Judetean Bihor, in parteneriat cu Episcopia Ortodoxa Romana a Oradiei, organizeaza un eveniment cultural de exceptie care va avea loc joi, 18 septembrie 2025, de la ora 18:00, la Teatrul de Stat ,,Regina Maria" din Oradea: lansarea volumului parintelui dr. Bogdan Tataru-Cazaban, ,,Invierea lui Lazar de-a lungul secolelor. Volumul I: 125-1486", aparut la Editura […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roLansare de carte si sesiune de autografe: Mineriada s-a nascut la Revolutie. Evenimentele din 13-15 iunie 1990
[2025-05-15]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea – Complex Muzeal, in parteneriat cu Consiliul Judetean Bihor, Primaria Municipiului Oradea si Editura Litera, Bucuresti, organizeaza lansarea cartii ,,Mineriada s-a nascut la Revolutie. Evenimentele din 13-15 iunie 1990", autor Catalin Ranco Pitu. Aceasta va avea loc marti, 20 mai, ora 17.00, in Sala de conferinte a Muzeului Tarii Crisurilor (Str. […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roRomanii din Crisana in vremea revolutiei de la 1848. Documente Autori: Augustin Tarau si Vasile Todinca
[2025-05-08]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea – Complex Muzeal, in parteneriat cu Consiliul Judetean Bihor, Primaria Municipiului Oradea si Facultatea de Istorie, Relatii Internationale, Stiinte Politice si Stiintele Comunicarii, organizeaza evenimentul de lansare a cartii ,,Romanii din Crisana in vremea revolutiei de la 1848. Documente", autori Augustin Tarau si Vasile Todinca, aparuta la Editura Muzeului Tarii Crisurilor, […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roScriitoarea Doina Rusti, oaspetele Facultatii de Litere
[2025-05-08]
In data de 8 Mai, incepand cu ora 12:00, in amfiteatrul C023, Facultatea de Litere a Universitatii din Oradea gazduieste o conferinta literara, ce o are in centrul sau pe Doina Rusti. Apreciata scriitoare va fi prezenta la Oradea cu noul sau roman Ferenike, aparut, in luna februarie a acestui an, la editura Humanitas. Doina […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roProiectia filmului ,,Cardinalul" si lansarea cartii ,,Marturii asupra unui veac zbuciumat" la Oradea
[2025-02-26]
Cu prilejul Anului ,,Cardinal Iuliu Hossu", declarat la nivel national, in trei licee din Oradea este proiectat filmul ,,Cardinalul" (2019), in prezenta regizorului Nicolae Margineanu. Evenimentul, organizat de Episcopia Greco-Catolica de Oradea, include si lansarea cartii ,,Marturii asupra unui veac zbuciumat" (editia a III-a, revizuita), aparuta in 2024 la Editura Scoala Ardeleana din Cluj-Napoca. Au […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roLansare de carte si sesiune de autografe: ,,Reeducare si represiune in comunism. O istorie politica a inchisorii Aiud"
[2025-02-25]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea – Complex Muzeal, in parteneriat cu Consiliul Judetean Bihor, Primaria Municipiului Oradea si Editura Corint, organizeaza evenimentul de lansare a cartii ,,Reeducare si represiune in comunism. O istorie politica a inchisorii Aiud", autor Dragos Ursu. Acesta va avea loc miercuri, 5 martie a.c., ora 17.00, in Sala de conferinte a Muzeului […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.ro,,DO It Yourself..." o carte dedicata profesorilor, scrisa de profesori
[2025-01-30]
,,DO It Yourself: A survey about Teacher's needs in the field of digital education" este titlul celui mai recent volum care a vazut lumina tiparului, la editura Presa Universitara Clujeana, sub coordonarea stiintifica a unui grup de cadre didactice de la Facultatea de Stiinte Socio-Umane a Universitatii din Oradea. Cercetarea stiintifica si publicarea cartii au […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roIstoria presei culturale din Oradea. Studii (II), autor Florin Ardelean
[2024-11-01]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea - Complex Muzeal organizeaza, cu sprijinul Consiliului Judetean Bihor si al Primariei Municipiului Oradea, lansarea cartii Istoria presei culturale din Oradea. Studii (II), al carei autor este Florin Ardelean si care a aparut la Editura Eikon, Bucuresti, 2024. Evenimentul va avea loc in 7 noiembrie a.c., de la ora 17.00, la […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roLansare de carte: Pr. Valeriu Gr. Sima, Protopopul Martir de la Huedin - material documentar
[2024-09-24]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea - Complex Muzeal, impreuna cu Consiliul Judetean Bihor si Primaria Municipiului Oradea va invita sa participati in data de 26 septembrie 2024 la lansarea cartii Pr. Valeriu Gr. Sima, Protopopul Martir de la Huedin - material documentar, editie ingrijita, studiu introductiv si note de Madalin-Sebastian Lung, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2024. Evenimentul […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roConferinta ,,Istoria Imperiului Habsburgic, de aproape, de departe" si Lansare de carte: ,,Monarhia Habsburgica (1848-1918)", sustinute de E.S. Emil Hurezeanu si prof. univ. dr. Rudolf Gr?f
[2024-09-02]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea - Complex Muzeal si Facultatea de Istorie, Relatii Internationale, Stiinte Politice si Stiintele Comunicarii a Universitatii din Oradea, in parteneriat cu Consiliul Judetean Bihor, Primaria Municipiului Oradea si Librariile Humanitas, organizeaza conferinta Istoria Imperiului Habsburgic, de aproape, de departe si lansarea seriei de sase volume Monarhia Habsburgica (1848-1918), aparuta in Editura […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roConferinta ,,Istoria Imperiului Habsburgic, de aproape, de departe" si Lansare de carte: ,,Monarhia Habsburgica (1848-1918)", sustinute de E.S. Emil Hurezeanu si prof. univ. dr. Rudolf Gr?f
[2024-08-30]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea - Complex Muzeal si Facultatea de Istorie, Relatii Internationale, Stiinte Politice si Stiintele Comunicarii a Universitatii din Oradea, in parteneriat cu Consiliul Judetean Bihor, Primaria Municipiului Oradea si Librariile Humanitas, organizeaza conferinta Istoria Imperiului Habsburgic, de aproape, de departe si lansarea seriei de sase volume Monarhia Habsburgica (1848-1918), aparuta in Editura […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roConferinta ,,Semnificatia loviturii de stat de la 23 august 1944", sustinuta de prof. univ. dr. Dennis Deletant
[2024-08-29]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea – Complex Muzeal impreuna cu Facultatea de Istorie, Relatii Internationale, Stiinte Politice si Stiintele Comunicarii a Universitatii din Oradea si in parteneriat cu Consiliul Judetean Bihor, Primaria Municipiului Oradea, Editura Humanitas, Biblioteca Judeteana ,,Gheorghe Sincai" Bihor, Hotel Continental, Asociatia ,,Prietenii Muzeului Tarii Crisurilor" si Autogrand Oradea - Skoda (partener de mobilitate) […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roLa Muzeul Tarii Crisurilor are loc lansarea volumului ,,ROMAN COINS - NON-ROMAN OWNER. THE HOARD PESTIS II"
[2024-05-09]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea - Complex Muzeal, in parteneriat cu Consiliul Judetean Bihor si Primaria Municipiului Oradea, organizeaza lansarea volumului ROMAN COINS – NON-ROMAN OWNER. THE HOARD PESTIS II, publicat la Editura Mega, Cluj-Napoca (2023), autori conf. univ. dr. Cristian Gazdac, dr. Calin Ghemis si dr. Sorin Bulzan. Evenimentul face parte din Zilele Muzeului Tarii […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roLansare de carte ,,Obiceiul prinderii suratelor in ipostaze reprezentative din Transilvania"
[2024-04-19]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea - Complex Muzeal organizeaza, in parteneriat cu Consiliul Judetean Bihor si Primaria Municipiului Oradea, lansarea cartii Obiceiul prinderii suratelor in ipostaze reprezentative din Transilvania, aparuta la Editura Muzeului Tarii Crisurilor, Oradea, 2024, autor dr. Ligia Cristea. Evenimentul va avea loc in 25 aprilie a.c., ora 12.00, la Muzeul Tarii Crisurilor (Str. […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roLansare de carte ,,Libellus nomisticus", la Muzeul Memorial ,,Iosif Vulcan"
[2024-04-09]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea – Complex Muzeal, in parteneriat cu Consiliul Judetean Bihor si Primaria Municipiului Oradea, organizeaza la Muzeul Memorial ,,Iosif Vulcan" (str. Iosif Vulcan nr. 16), in data de 12 aprilie, ora 18.00, lansarea cartii Libellus nomisticus (mic tratat de nomism), aparuta la Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2024, avandu-l ca autor pe […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roLansare de carte - ,,Enciclopedia Centenarul Razboiului de Intregire si al Marii Uniri"
[2024-03-05]
Luni, 11 martie 2024, orele 11:00, in Aula Magna a Universitatii din Oradea, va avea loc lansarea volumului ,,Enciclopedia Centenarul Razboiului de Intregire si al Marii Uniri (2014 - 2020)", Ed. Univers Enciclopedic Color, Editura Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, Bucuresti, 2022, 1662 p. A 4. Lucrarea este redactata de un colectiv de opt […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roLansare de carte - Raluca Florina Cicortas
[2023-06-26]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea – Complexul Muzeal, in parteneriat cu Consiliul Judetean Bihor si Primaria Municipiului Oradea, organizeaza lansarea cartii de poezii intitulata „Penumbre”. Evenimentul va avea loc joi, 29 iunie 2023, incepand cu ora 17:00, la Muzeul Memorial ,,Iosif Vulcan" (str. Iosif Vulcan nr. 16). Cartea este publicata de Editura Ratio et Revelatio din […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roConferinta ,,Miscarea Goma pentru drepturile omului", la Oradea
[2023-05-14]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea in parteneriat cu Consiliul Judetean Bihor, Primaria Municipiului Oradea, Grupul Editorial Corint, Editura Ratio et Revelatio si Institutul National pentru Studiul Totalitarismului, organizeaza in 19 mai 2023, de la ora 17.00, conferinta ,,Miscarea Goma pentru drepturile omului", sustinuta de dr. Flori Balanescu, cercetator la Institutul National pentru Studiul Totalitarismului (Academia Romana). […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roLansare de carte ,,Aparate de muzica mecanica", la Muzeul Memorial ,,Aurel Lazar"
[2023-05-12]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea - Complex Muzeal organizeaza, in parteneriat cu Consiliul Judetean si Primaria Municipiului Oradea, lansarea cartii Aparate de muzica mecanica in colectiile Muzeului Tarii Crisurilor, autor Ronald Hochhauser, publicata in Editura Muzeului Tarii Crisurilor, Oradea, 2022. Evenimentul face parte din Zilele Muzeului Tarii Crisurilor, editia a XXV-a si va avea loc vineri, […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roLansare de carte la Muzeul Iosif Vulcan: ,,Destinul unui evreu comunist intr-o democratie populara"
[2023-03-16]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea – Complex Muzeal, in parteneriat cu Consiliul Judetean Bihor, Primaria Municipiului Oradea si Editura Ratio et Revelatio, organizeaza, la Muzeul Memorial ,,Iosif Vulcan" (str. Iosif Vulcan nr. 16), in ziua de luni, 20 Martie, ora 17.00, lansarea cartii ,,Destinul unui evreu comunist intr-o democratie populara", scrisa de Adalbert Rosinger, Ed. Ratio […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roMircea Pasca isi va lansa joi cartea ,,Case mari si mijlocii din Oradea interbelica"
[2023-02-21]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea - Complex Muzeal organizeaza, in parteneriat cu Consiliul Judetean Bihor, Primaria Municipiului Oradea si Editura ARGONAUT, lansarea cartii Case mari si mijlocii din Oradea interbelica, autor Mircea Pasca, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2022. Evenimentul va avea loc joi, 23 februarie 2023, ora 17.00, la Muzeul Memorial ,,Iosif Vulcan" (str. Iosif Vulcan nr.16). […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roLansare de carte la Universitatea Oradea: ,,AVRAM IANCU - O VIATA DE EROU" de Silviu Dragomir
[2022-12-06]
Facultatea de Istorie, Relatii Internationale, Stiinte Politice si Stiintele Comunicarii, Centrul de Studii Interdisciplinare Silviu Dragomir, Episcopia Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica Oradea si Muzeul Tarii Crisurilor, in parteneriat cu Editura Scoala Ardeleana organizeaza MIERCURI, 7 DECEMBRIE 2022, ORA 12.00, in Aula Magna a Universitatii din Oradea lansarea volumului aniversar ,,AVRAM IANCU - O VIATA […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roCartea ,,Suferinta nu se da la frati" va fi lansata vineri la Muzeul Tarii Crisurilor Oradea
[2022-06-08]
Vineri, 10 iunie, va avea loc lansarea cartii Suferinta nu se da la frati. Marturia Lucretiei Jurj despre rezistenta anticomunista din Muntii Apuseni (1948-1958) de Corneliu Jurju si Cosmin Budeanca. Evenimentul este organizat de Muzeul Tarii Crisurilor Oradea - Complex Muzeal, Editura Polirom, Asociatia pentru Promovarea Turismului din Oradea si Regiune, Clubul Monarhistilor Clujeni, Fundatia […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roȘtiri Oradea: Sărbătorim împreună ziua tuturor copiilor, prin veselie, creativitate și cunoaștere
[2022-06-01]
Obiectivele turistice puse in valoare de Oradea Heritage ofera copiilor si insotitorilor in data de 1 iunie intrare gratuita si activitati interactive. Micii vizitatori vor putea face cunostinta cu personaje de poveste, vor poutea viziona proiectiile video-mapping sau sa se joace cu vaporasele din carton sau hârtie.
Turnul Primariei Oradea - str. Tudor Vladimirescu, nr. 2, intre orele 12-18. Intâlnire cu clown, baloane si expozitie pentru copii. Magazinul de suveniruri este pregatit pentru cei mici.
Casa Darvas La Roche - str. Iosif Vulcan, nr. 11, intre orele 12-18. Copiii vor avea parte de o intâlnire cu Charlie Chaplin, proiectii video-mapping din camera copilului, jocul pe panoul interactiv, lansare de vaporase de hârtie sau carton, fotografii cu palarii de epoca.
Templul Francmasoneriei - str. Calea Armatei Române, nr. 4, intre orele 14-18. Insemnele specifice Templului Francmasoneriei vor fi explicate prin tururi ghidate pentru cei mici de la orele 14, 15, 16 si 17.
Sinagoga Neologa Sion - str. Independentei, nr. 22, intre orele 10-18. Editura All si Helen ofera copiilor carti de povesti si de colorat. Copiii vor putea descoperi desene cu picurile murale si pe broscuta Nuvolino din cartea Coloradea oferita de prietenii de la Visit Oradea.
Sinagoga Aachvas Rein - str. Primariei nr. 25, intre orele 10-18. Editura All si Helen ofera celor mici carti de povesti si colorat. Copii vor putea descoperi pe broscuta Nuvolino in cartea Coloradea oferita de prietenii de la Visit Oradea.
[...]Citeste mai departe
Sursa: Primaria OradeaAdrian Nastase la colocviile Muzeului Tarii Crisurilor
[2022-04-15]
Muzeul Tarii Crisurilor Oradea - Complex Muzeal a organizat marti, 12 aprilie, Conferinta ,,Actualitatea lui Nicolae Titulescu" sustinuta de Prof.univ.dr. Adrian Nastase Presedintele Fundatiei Europene Titulescu si lansarea cartii ,,Doua decenii de activitate la Fundatia Europeana Titulescu, 2002-2021", aparute la Editura Fundatiei Europene Titulescu, Bucuresti, 2022. Volumul a fost prezentat de ?Prof. univ. dr. Adrian […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roLansare carte la Muzeul Tarii Crisurilor
[2022-01-21]
Muzeul Tarii Crisurilor organizeaza marti, 25 ianuarie 2022, lansarea cartii Tezaurul de monede dacice de la Fenis (jud. Arad). Studiul stantelor aplicat monedelor de tip Mit Bartkranzavers/Toc-Cherelus, care va avea loc de la ora 12.00, la sediul institutiei din Str. Armatei Romane nr. 1/A. Volumul a fost publicat la finalul anului 2021, la Editura Mega […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roLucrare de cercetare noua, de Codruta-Flavia Tulvan: ,,Din literatura detentiei - Soljenitin, Ioanid, Steinhardt"
[2021-08-23]
Luna trecuta a avut loc publicarea unei teze de doctorat, sustinuta la Universitatea? din Oradea in 2019, de catre prof. dr. Codruta-Flavia Tulvan. Munca de cercetare a fost coordonata de prof. univ. Paul Magheru si publicarea s-a realizat la editura Casa Cartii de Stiinta, din Cluj.… [...]Citeste mai departe
Sursa: OradeaPressLucrare de cercetare noua, de Codruta-Flavia Tulvan: ,,Din literatura detentiei - Soljenitin, Ioanid, Steinhardt"
[2021-08-13]
Luna trecuta a avut loc publicarea unei teze de doctorat, sustinuta la Universitatea? din Oradea in 2019, de catre prof. dr. Codruta-Flavia Tulvan. Munca de cercetare a fost coordonata de prof. univ. Paul Magheru si publicarea s-a realizat la editura Casa Cartii de Stiinta, din Cluj.… [...]Citeste mai departe
Sursa: OradeaPressCarti noi, succese noi ale ,,familistilor" oradeni
[2019-11-26]
Anul 2019 se incheie bine pentru trei dintre redactorii revistei oradene Familia. Dupa ce, in 8 noiembrie, Traian Stef a participat la Gala Scriitorul Anului, la Iasi, decernandu-i-se Premiul Scriitorul Lunii Iunie pentru cartea aparuta in acest an la Editura Junimea, Omeneasca si ticaloasa prostie, alti doi colegi ai sai au fost prezenti la Targul […] [...]Citeste mai departe
Sursa: BihorStiri.roCu ocazia Centenarului Marii Unirii, Primaria Oradea a editat un manual de istorie a orasului Oradea pentru clasa a VII-a
[2018-09-19]
Primaria Oradea a definitivat tiparirea cartilor de istorie a orasului pentru clasa a VII-a. Este vorba de 2000 de exemplare din cartea "Calatori prin istoria orasului" si 2000 de exemplare din caietul de lucru aferent.Tiparirea acestei carti de istorie a orasului Oradea pentru clasa a VII-a face parte din evenimentele finantate din bugetul local si organizate cu ocazia Centenarului Marii Uniri.Acest demers al Primariei Oradea vine in intâmpinarea nevoii de cunoastere a tinerei generatii, mai precis in intâmpinarea nevoii de cunoastere a istoriei propriului oras, a propriilor radacini. Asa cum spunea marele istoric Nicolae Iorga, "Un popor care nu-si cunoaste istoria e ca un copil care nu-si cunoaste parintii".In aceasta perioada, in care cetateni români care nu s-au nascut in Oradea, dar si strainii din afara granitelor României se arata interesati de patrimonial cultural al orasului, de istoria orasului Oradea, acest demers al municipalitatii este unul firesc si necesar. Informatiile din acest manual contureaza formarea, dezvoltarea si evolutia orasului Oradea de-a lungul timpului.Manualul a fost realizat de Editura TREIRA. Costurile realizarii acestor manuale, respectiv a celor 2000 de carti si 2000 de caiete de lucru au fost de 44.310 lei cu TVA inclus, aceasta suma incluzând operatiunile de machetare, imprimare, termolipire, ambalare si livrare.Pâna in acest moment, din cele 2000 de carti si caiete au fost transmise catre scolile din Oradea prin Inspectoratul Scolar Bihor un numar de 1200 de carti "Calatori prin istoria orasului" si 1200 de caiete de lucru.De mentionat ca un numar de doua - trei exemplare vor merge catre Biblioteca Judeteana, catre Biblioteca Universitatii Oradea si catre Biblioteca Casei Corpului Didactic."Au fost anuntate toate unitatile de invatamânt din Oradea in care functioneaza clasa a VII-a sectia româna, sectia maghiara si sectia germana. Distribuirea este in curs si continua pâna la sfârsitul saptamânii viitoare. Unele unitati de invatamânt au optat ca istoria orasului Oradea sa devina disciplina optionala, fiind predata o ora pe saptamâna, ora care intra in norma profesorului de istorie. In celelalte scoli in care nu s-a reusit sa se introduca ca disciplina optionala pentru anul scolar 2018 - 2019, profesorii de istorie vor preda aceasta disciplina in cadrul unui cerc de istorie. La cercul de istorie, munca profesorului este voluntara. In cazul in care vor exista solicitari suplimentare pentru cercurile de istorie, profesorul respectiv va putea solicita manuale si caiete in plus", a spus prof. dr Elena Cristina Marian, inspector de istorie la Inspectoratul Scolar Judetean Bihor.Autorii manualului de istorie a orasului "Calatori prin istoria orasului" sunt: prof. dr. Elisaveta Rosu, prof. dr. Elena Cristina Marian, prof. Antonia Silaghi, prof. Ramona Istoc.Consultantii stiintifici ai manualului de istorie sunt: prof. univ Gabriel Moisa, prof univ. dr Sorin Sipos, prof.univ.dr Aurel Chiriac, lect. univ. dr. Radu Românasu. [...]Citeste mai departe
Sursa: Primaria OradeaPenibil! Ministerul Educatiei a tiparit un manual de geografie plin cu greseli (FOTO)
[2018-08-24]
Elevii de clasa a VI-a ar face bine sa invete geografia fara manual. Nu de-alta, dar Editura Ministerului Educatiei a tiparit 1,6 milioane de exemplare dintr-un manual care contine o sumedenie de erori. Oficialii au anuntat ca vor face corecturile necesare, insa, evident, doar in varianta digitala a manualului... [...]Citeste mai departe
Sursa: eBihoreanulEveniment editorial - O noua monografie a satului Seghiste a vazut lumina tiparului!
[2018-07-09]
In prefata volumului intitulat ,,Satul Seghiste. Case, oameni si traditii", aparut in acest an la Editura Brevis din Oradea, Lucian Silaghi, directorul executiv al Directiei Judetene pentru Cultura Bihor,… [...]Citeste mai departe
Sursa: CrisanaAlbumul ,,Centenarul Marii Uniri" a fost lansat, ieri, in Capitala - Istoria Unirii in repere
[2018-06-26]
Catalogul ,,Centenarul Marii Uniri 1918-2018" a fost lansat ieri, de editura Paideia, la Colegiul National de Aparare din Bucuresti. Volumul, realizat in mai multe variante, a aparut in colectia Emblematic… [...]Citeste mai departe
Sursa: CrisanaLansare de carte Florin Ardelean - ,,Folie a trois", vol.III
[2018-06-25]
Libraria Humanitas gazduieste miercuri, 27 iunie, de la ora 18.00, lansarea romanului ,,Folie a trois" III, al scriitorului Florin Ardelean, volum recent aparut la Editura Eikon, din Bucuresti. [...]Citeste mai departe
Sursa: CrisanaAlina Mungiu-Pippidi prezinta la Primaria Oradea conferinta ,,In cautarea bunei guvernari"
[2018-06-23]
Primaria Oradea va gazdui marti, 19 iunie, ora 17:00, in sala mare a institutiei, conferinta cu tema ,,In cautarea bunei guvernari: Cum au scapat alte tari de coruptie?", sustinuta de Alina Mungiu-Pippidi.
Intrarea este libera, la eveniment fiind asteptati toti cei interesati de problemele actuale ale societatii românesti si de gasirea unor solutii, care sa schimbe cursul lucrurilor.
Alina Mungiu-Pippidi s-a nascut la 12 martie 1964, la Iasi, este un politolog român, având ca domenii de expertiza politicile publice, buna guvernare, lupta anticoruptie si democratizarea. A scris mai multi ani la rând capitolul dedicat României din raportul anual "Nations in Transit" al Freedom House. Ea scrie in limbile româna, franceza si engleza, iar cartile si articolele sale au fost traduse in mai multe limbi. Alina Mungiu-Pippidi a predat si a conferentiat pe teme legate de tranzitia lumii postcomuniste in mai multe universitati, printre care Harvard, Stanford, Princeton si Oxford.
Partenerii evenimentului sunt Primaria Oradea, Editura Polirom si Librariile Humanitas.
[...]Citeste mai departe
Sursa: Primaria OradeaOlimpicii la engleza si geografie premiati de Editura ARCA
[2018-06-20]
Foto: Camelia Porumb Respectandu-si intalnirile cu elevii olimpici bihoreni - intr-un proiect inceput inca in anul trecut - Editura Arca a poposit in ultima zi de scoala la Colegiul National ,,Emanuil Gojdu" oferindu-le...
Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
Sursa: Bihon.ro"Cum au scapat alte tari de coruptie?" Scriitoarea Alina Mungiu-Pippidi sustine la Oradea o conferinta despre coruptie
[2018-06-15]
Scriitoarea Alina Mungiu-Pippidi, initiatorul platformei civice Romania Curata si presedintele Societatii academice Romane, va sustine, marti, de la ora 17, in sala mare a Primariei, conferinta cu tema "Cum au scapat alte tari de coruptie?". Tema dezbaterii este inspirata din volumul cu acelasi nume lansat in 2015 de Mungiu-Pippidi la editura Cambridge University Press. [...]Citeste mai departe
Sursa: eBihoreanulAlina Mungiu-Pippidi prezinta la Primaria Oradea conferinta ,,In cautarea bunei guvernari"
[2018-06-14]
Primaria Oradea va gazdui marti, 19 iunie, ora 17:00, in sala mare a institutiei, conferinta cu tema ,,In cautarea bunei guvernari: Cum au scapat alte tari de coruptie?", sustinuta de Alina Mungiu-Pippidi.
Intrarea este libera, la eveniment fiind asteptati toti cei interesati de problemele actuale ale societatii românesti si de gasirea unor solutii, care sa schimbe cursul lucrurilor.
Alina Mungiu-Pippidi s-a nascut la 12 martie 1964, la Iasi, este un politolog român, având ca domenii de expertiza politicile publice, buna guvernare, lupta anticoruptie si democratizarea. A scris mai multi ani la rând capitolul dedicat României din raportul anual "Nations in Transit" al Freedom House. Ea scrie in limbile româna, franceza si engleza, iar cartile si articolele sale au fost traduse in mai multe limbi. Alina Mungiu-Pippidi a predat si a conferentiat pe teme legate de tranzitia lumii postcomuniste in mai multe universitati, printre care Harvard, Stanford, Princeton si Oxford.
Partenerii evenimentului sunt Primaria Oradea, Editura Polirom si Librariile Humanitas.
[...]Citeste mai departe
Sursa: Primaria OradeaPremiile Uniunii Scriitorilor din Romania pentru anul 2017 - Ion Simut, premiat pentru critica literara
[2018-06-04]
Prof. univ. dr. Ioan Simut a primit Premiul pentru Critica, Eseu si Istorie literara, din partea Uniunii Scriitorilor din Romania, pentru volumul Literaturile romane postbelice, Editura Scoala Ardeleana. [...]Citeste mai departe
Sursa: CrisanaCarti tiparite la Editura Muzeului Tarii Crisurilor
[2018-05-21]
Expozitie de carte Expozitia vernisata cuprinde o buna parte din cele 135 de volume, inclusiv cele trei anuare.
Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
Sursa: Bihon.roDebut editorial al Zilelor Muzeului Tarii Crisurilor
[2018-05-17]
Cea de a XX-a editie s-a deschis cu doua aparitii editoriale la Editura Muzeului Tarii Crisurilor.
Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
Sursa: Bihon.roTargul Gaudeamus: Cartea preferata a oradenilor a fost "Harry Potter". Miss Lectura, o eleva de la Colegiul Gojdu (FOTO)
[2018-05-13]
Cea de-a cincea editie a targului de carte Gaudeamus de la Oradea a ajuns duminica la final. Cu acest prilej, organizatorii au acordat traditionalele premii, pentru editurile prezente, dar nu numai. Cea mai indragita editura a fost Art, care de asemenea a avut cea mai cautata carte dintre vizitatorii oradeni: Harry Potter. De asemenea, o eleva din clasa a X-a de la Colegiul National Emanuil Gojdu a fost desemnata Miss Lectura. [...]Citeste mai departe
Sursa: eBihoreanulLansari de carte la Targul Gaudeamus - Cartile Memoriei
[2018-05-13]
Editura Evdokimos si Fundatia Profesor George Manu au fost, vineri, in cadrul Targului Gaudeamus Oradea, gazdele evenimentul ,,Cartile Memoriei", dedicat lansarii celor mai recente lucrari publicate de… [...]Citeste mai departe
Sursa: CrisanaMircea Bradu intre ,,Hotararea" si ,,Unul dintre noi sa ma vanda"
[2018-05-04]
Editura ,,Arca" va invita, marti, 8 mai 2018, de la ora 17.00, in Sala Mare ,,General Traian Mosoiu" a Primariei Oradea la lansarea celor doua volume de teatru ale scriitorului Mircea Bradu, ,,Unul...
Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
Sursa: Bihon.roDespre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia
[2018-04-20]
Suntem intr-un an in care mai toata lumea vorbeste despre Unirea romanilor, aflata la 100 de ani. A devenit o obligatie sa-ti duci mana la piept cand auzi imnul, si sa ai si un rand despre pomenitul centenar, in speech, atunci cand faci ceva, orice – academic, institutional – oricum. Dar, de prea putine ori […]
The post Despre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia appeared first on Presa Oradea.
Suntem intr-un an in care mai toata lumea vorbeste despre Unirea romanilor, aflata la 100 de ani. A devenit o obligatie sa-ti duci mana la piept cand auzi imnul, si sa ai si un rand despre pomenitul centenar, in speech, atunci cand faci ceva, orice – academic, institutional – oricum. Dar, de prea putine ori romanii isi pun intrebari, desi tema merita. Oare asa trebuia sa se faca unirea asta? Oare mai e uzual statul national? Oare autonomia regiunilor distruge o tara? Am discutat despre aceste lucruri, si nu numai, cu istoricul Lucian Boia.
La sfarsitul lui martie, istoricul a tinut o conferinta, ,,100 de ani de la Unirea romanilor din 1918. Romania germanofila - inaintea si in timpul Primului Razboi Mondial", la Timisoara. Evenimentul a fost organizat de Asociatia Clubul Economic German Banat, Agora Unit si Universitatea Politehnica din Timisoara. Am parcurs, in principal, pentru interviul pe care l-am realizat a doua zi dupa conferinta, volumul ,,In jurul Marii Uniri de la 1918 - Natiuni, frontiere, minoritati", de Lucian Boia, aparut in 2017 la Editura Humanitas. Le multumesc Claudiei Florentina Dobre si Simonei Hochmuth pentru ajutorul oferit la realizarea acestui interviu.
Conferinta lui Lucian Boia a fost interesanta si a adus nu doar date, celor prezenti, dar, ca la orice interferenta cu ,,universul Boia", si o invitatie, primita cu deschidere de catre participanti, spre a gandi impreuna, ceea ce s-a vazut la momentul intrebarilor din public, precum si prin raspunsuri. Dar nu ma voi referi direct la aceasta conferinta, pentru ca unele lucruri sunt atinse si in discutia de dupa, realizata pentru Oradea Press.
Cine infloreste istoria?
Si inca ceva, la zona de precizari. Cred ca exista o suma de romani care s-au saturat de ,,istoria inflorita", cea roz, cand e vorba de tara aceasta. De hiperbolele sfatos-ridicole ale lui Dan Puric. Dar si de discursul nationalist al lui Ioan Aurel Pop. Puric este, sigur, un actor care si-a gasit nisa pentru spectacolul vietii - Andrei Plesu o spune la obiect: ,,(…) Or, domnul Puric incurajeaza un soi de legendarizare arbitrara a natiunii, din care rezulta ca ea frizeaza desavarsirea". Ce are Pop in plus? Aceleasi ingrediente sunt temperate prin mai multe date, angrenate sa dea… cam acelasi rezultat. Si faptul ca e istoric, profesor, rector la Universitatea Babes Bolyai din Cluj, si academician. Pe cand am realizat interviul cu Boia, Pop era doar academician. Acum e sef al academicienilor romani.
M-am intrebat, atunci cand am luat primul interviu din cariera, la Cluj, in 1992, cu Gheorghe Funar (primarul de atunci al orasului), daca omul chiar crede in nationalismul extrem, si de gust indoielnic, pe care il afisa, sau este doar nisa pe care si-a gasit-o, ca sa prinda niste voturi. Imi pun aceeasi intrebare, de cand am dat de lucrarile si declaratiile lui Pop – desigur, cu stropul de staif in plus pe care il au. Si totusi… Boia si Pop formeaza o axa ciudata, in ceea ce ii priveste pe istoricii romani. Pot intelege ca si Pop are o nisa, in care crede, sau care ii e convenabila, dar nu imi e clar cum de mai reprezinta declaratii pe care nu e firesc sa le faca un istoric, in mileniul nostru, o momeala la care sa se mai prinda ceva. Exact asa cum nu e firesc sa dai de o reclama la Bere Timisoreana drept ,,Berea romanilor din 1719", cum exista candva, acum vreo 15 ani. Nu e firesc.
Venit la Oradea in 2014, pentru a lansa o carte in care incerca sa il desfiinteze pe Boia, pe marginea unui volum in care acesta din urma decanteaza istoria de mit (dar o decanteaza in sapte editii, cu un numar record de exemplare vandute), Pop spune, printre altele: ,,Pentru ca multi dintre fostii mei studenti sunt aici, ma simt ca acasa. Inca din capul locului, pot sa va spun ca nu cunosc niciun istoric mare care sa-si fi denigrat propria tara. Ne criticam patria fara sa ne dam seama ca e ca si cum ne-am critica mama.
Cartile lui Lucian Boia sunt atat de multe si scoase atat de des pe piata incat nu le citeste nimeni. Din acestea, intelegem ca romanii sunt un popor fara identitate, ca nu am avut niciodata conducatori buni, ca nu am avut creatori spirituali pentru ca nu prea am castigat premii Nobel, ca nu am avut niciodata victorii militare si morale pentru ca am fost mereu invinsi".
Ciudat, nu stiu sa se fi consemnat ca s-a ridicat cineva la frazele astea, sa plece - dat fiind ca nu e frumos sa fluieri aberatiile unui academician. Dar acesta este un indemn spre ,,istoria roz". Iar istoria nu trebuie sa aiba o anumita culoare. Daca mamele gresesc, primesc critici. Daca patriile gresesc (prin exponentii lor, desigur), primesc critici. Sau primesc o insiruire a faptelor gresite, urate, triste, mici, desuete. Pentru ca ele exista peste tot. Iar istoria roz e buna pentru tabloide, nu pentru a fi recomandata de catre un istoric. Care isi sustine declaratiile impanandu-le cu termeni ca ,,nimeni", ,,niciodata", ,,mereu".
Intrebari se pun fata de orice. Se critica oriunde este ceva de criticat. Se analizeaza contexte. Se gandeste. Se discuta. Fara a se idealiza, fara a se cufunda cineva in miturile placute urechilor celor ce au nevoie de povesti.
Poate as fi putut avea conturat un raspuns, legat de academicianul Pop, daca si-ar fi citit tot speechul pregatit pentru deschiderea Congresului National de Istorie a Presei, din martie 2017, de la Cluj, care fusese trimis participantilor, inainte de intalnire, cu titlul ,,Reflectarea trecutului romanilor in presa contemporana".
Aveam nedumeriri legate de mai multe pasaje, dar unul imi starnea cele mai vii intrebari. Doar ca nu a fost dintre cele citite. Il redau aici: ,,Dupa cum se vede si dupa cum este normal, presa noastra reflecta copios viziuni despre trecut, destinate publicului, din intregul arsenal extremist evocat mai sus. Cu alte cuvinte, gasim concomitent in presa clisee accentuat autohtoniste de genul ,,romanul este etern ca timpul", ,,romanii au inventat acum opt mii de ani scrisul" sau ,,dacii, adica romanii, au stapanit Europa" sau de genul ,,romanii nu sunt nimic", ,,romanii sunt hoti si criminali", ,,istoricii sunt nationalisti si mincinosi" etc. Interesant este faptul ca ambele tabere extreme ii acuza pe istorici, pe de o parte fiindca nu ar tine destul la romani si la tara (toate realitati ,,mari" si ,,sublime", prezentate de istorici ca meschine), iar pe de alta, fiindca ar fi prea cantonati in traditie, autohtonism si nationalism. Un singur lucru uita acesti propagatori de iluzii (ca sa nu spun propagandisti), anume ca istoricii sunt singurii indreptatiti, prin meseria lor, sa dea mesaje despre viata oamenilor care au trait in trecut si ca istoricii care nu apeleaza la surse inceteaza sa fie istorici."
,,Propaganda"
,,Propagandist" e Boia, pentru Pop - ceea ce nu spusese printre zeci de ziaristi, in 2017, la Cluj, era enuntat la Oradea, printre ,,prieteni": ,,De doua decenii, Lucian Boia face propaganda in Romania. Cartile si ideile lui se incadreaza perfect la acest capitol iar editura Humanitas, mostenitoare a editurii Partidului Comunist Roman, care a primit bani de la toate guvernele care s-au perindat la conducerea tarii, este cel mai bun mijloc de propaganda".
Sa spunem ca ar fi doar un razboi intre doi istorici. Dar pentru un om care, la Oradea, jongla cu bilele lui ,,nimeni", ,,niciodata" si ,,mereu", fara a-i cadea vreuna din mana, e induiosatoare ascunderea propriei persoane intre ,,istoricii sunt nationalisti si mincinosi". Si nedumerirea personala: ca ziarist, cu mii de pagini scrise, si cu niste volume publicate, scrieri – oarecum ciudat pentru un congres, azi - care chiar erau pe tema intalnirii, imi inchipuiam ca nu e pierdere de vreme sa merg la Cluj cu lucrarea pe care o pregatisem. Atata doar ca… era despre ,,oameni care au trait in trecut". Deveneam, oare, o impostoare, eu dar si colegii mei, iar ,,istoria roz" a lui Ioan Aurel Pop il facea/face infailibil? Sa trecem, insa, la culori ceva mai reale ale lucrurilor.
*
,,Constitutia iti garanteaza dreptul la opinie"
Ramona Balutescu (RB): Atunci cand auziti cum vor fugi ungurii cu pamantul Romaniei, datorita lui Lucian Boia, cum vi-i inchipuiti, calare sau cum, ca sa bifati pana la capat mitul?
Lucian Boia (LB): Nu mi-i inchipui in nici un fel, asta-i o manipulare, pur si simplu. Ideea ca Transilvania mai poate fi luata de la romani, de unguri. Transilvania, daca lucrurile vor evolua in directia asta in Europa, spre federalizare, autonomie, mai stiu eu ce, asta vor decide romanii insisi, romanii transilvaneni sau romanii banateni. In orice caz, nu mai exista in nici un fel pericolul unguresc, ca sa spun asa, intre ghilimele. Data fiind si populatia. Transilvania, plus Banat, plus toate cele, dincolo de munti, in raport cu Bucurestiul – romanii au ajuns sa reprezinte o majoritate foarte consistenta. Cand s-a unit Transilvania cu Romania, la sfarsitul Primului Pazboi Mondial, romanii erau cam 53-54% adica aveau majoritate dar nu o majoritate foarte mare, insa acuma au ajuns, de la 54%, la aproape 80 %. Populatia maghiara a scazut sub 20%. Si problema nici nu se mai pune. Cum sa ia, Ungaria, Transilvania? S-o ia cu milioanele si milioanele de romani?…
RB: Incercam o gluma. A doua: legea defaimarii va avea, ca porecla, numele dumneavoastra, sau al Monicai Macovei?
LB: A, nu stiu, eu n-am vreo relatie de nici un fel cu Monica Macovei.
RB: Cum credeti ca se va intampla legea asta, si cum vor curge lucrurile, avand-o? De fapt ati spus si ieri.
LB: Cred ca legea asta… Sper ca legea asta nu va exista, pentru ca este, in primul rand, neconstitutionala. Constitutia iti garanteaza dreptul la opinie, la exprimare libera, prin scris sau prin vorba. Daca va deveni lege, vom vedea cum se va interpreta. Nu-mi dau seama. Ce inseamna defaimare, mai intai. Inainte de a vota o lege, trebuie sa intelegem ce inseamna…
RB: Termenii…
LB: Termenul respectiv. Deci ce-i aia defaimare. E un cuvant atat de vag. Daca eu declar nu-stiu-unde ca romanii nu prea sunt in stare sa faca, nu stiu, autostrazi, am defaimat Romania?
RB: In mod cert. (Rad).
LB: Da? Bine. Atunci n-o sa mai spun. (Rade).
RB: Si va veti conforma? Ieri, la conferinta, spuneati ca atunci va trebui sa ne conformam. Dar cred ca era mai degraba o gluma.
LB: Eu nu ma conformez la nimic. Eu am ideile mele in cap. Le zic. Cine doreste, le ia in seama. Cine nu doreste, nu le ia, sau le combate, si sa fie toata lumea sanatoasa. Eu imi urmez drumul meu.
RB: Domnule Boia, la intrarea in Penny Market sunt afise cu ,,sarbatorim Unirea", si asa mai departe. Nu mai pot sa cumpar oua fara un afis ca cineva sarbatoreste Unirea. Eu nu simt ca trebuie sa sarbatoresc Unirea. Spuneti-mi, credeti ca ma includ la crima de lezmajestate?
LB: Eu cred ca tot omul e liber sa creada ce doreste, si sa exprime ce are de exprimat, pur si simplu.
RB: Spuneati undeva, de fapt in cartea ,,In jurul Marii Uniri de la 1918", ,,ca si cum singura menire a istoriei e de a justifica Romania". Ieri, spuneati de pretentiile statelor, ca fiecare poate sa emita pretentii teritoriale privind istoria sa, din spate…
LB: Daca te orientezi dupa dreptul istoric - ce inseamna asta? La ce perioada te referi?
RB: Exact. Cat mergi in spate? Exact asta-mi spunea, in '96, Haris Silajdzic - era prim-ministrul Bosniei. ,,Cine ne da dreptul la ce moment din spate sa ne oprim, pentru a decide ca acela este statul care ne convine?"
LB: Pai nu trebuie sa judecam asa. Ceea ce conteaza nu e dreptul istoric, ci este dreptul natural, cum se numea candva, adica dreptul fiecarei etnii, sau fiecarei natiuni de a-si avea propriul stat national, si asa mai departe. Dar astea sunt niste lucruri care se judeca in prezent, nu se judeca in raport cu dacii…
RB: Stat national, judecat in prezent? Nu este o notiune perimata?
LB: A, bine, asta este alta discutie. Deocamdata exista statul national.
RB: El exista. Dar daca vorbim despre creatii noi, sau despre justificarea creatiilor deja existente, inca trebuie sa luam in considerare statul national?
LB: Bine, putem sa nici nu-l mai luam in considerare. Eu, ce am vrut sa spun, e faptul ca nu istoria ne ajuta in privinta asta. Istoria e interesanta, e tot ce vrei, dar… Romania, asa cum arata astazi, nu s-a construit pe istorie. Romania Mare, intre frontierele ei, a avut, in fond, ca justificare teritoriile cu majoritate de populatie romaneasca. Deci, nu fiindca au stapanit dacii in Transilvania, a revenit Transilvania Romaniei, la 1918, si prin tratatul de la Trianon din '20, ci, pur si simplu, pentru ca romanii erau si sunt din ce in ce mai mult majoritari pe acest teritoriu.
,,Trebuie sa ne adaptam lumii in care traim"
RB: Spuneati undeva, intr-un interviu, ca suntem mult mai apropiati de suedezii de acum decat de dacii de atunci.
LB: Era o gluma, in sfarsit, dar bineinteles…
RB: Asta era replica dumneavoastra – identificarea cu Dacia Mare s-a facut datorita comunistilor. Dar iata ca o mana de romani se declara daci. Inca. Acum. La recensamintele care se fac.
LB: Se declara daci? Avem o rubrica?
RB: Nu mai stiu daca exista rubrica, dar poti sa te declari ce vrei. Ei, si sunt in jurul Hunedoarei, Orastiei, oameni care se declara daci. Este un curent de genul asta.
LB: Pai, daca le face placere, sa se declare daci…
RB: Sigur. Dar, in acelasi timp, sarbatorim Dragobetele, despre care, iarasi, cercetatori seriosi, ca si Otilia Hedesan, spun ca este o creatie a comunistilor, si justifica lucrul asta. Avem pe Puric care ia bani, vin oameni care platesc ca sa participe la conferintele lui, care ne povestesc cu hiperbolizare a Romaniei, a romanului. Bun, spuneti-mi, va rog, fiecare tara are patura aceasta de oameni necultivati, sau Romania exceleaza in domeniul asta, al celui care are nevoie, si care plateste miturile astea, care le intretine?
LB: Eu nu pot sa spun exact care e ponderea…
RB: …ciudatilor…
LB: …ciudatilor Romaniei, in raport cu ciudatii din alte tari. Cred ca romanii sunt o natie complexata. Am avut o istorie mica, pana la urma, pe care o transformam, in imaginar, intr-o istorie mare, si, avand o istorie mica – mereu stapaniri straine, presiuni din afara, si asa mai departe – incercam sa ne-o facem mare, in imaginar. De asta amplificam si factorul dacic si factorul roman. Nu? Suntem fie urmasii dacilor, care ,,au fost o civilizatie foarte avansata", sau mizam in continuare pe romani. Deci avem nevoie, simtim nevoia sa ne sprijinim in niste carje din astea istorice. In realitate, Romania e ce este astazi, indiferent de dacii sau romanii din antichitate, si ceea ce am avea noi de facut ar fi tocmai sa mizam pe viitor, nu pe trecut, deci trebuie sa facem ceva, astazi, in Romania. Apelul asta, la istorie, si iar la istorie, e un fel de alibi, un fel de justificare, deci noi nu facem azi ce ar fi cazul sa facem pentru Romania, ci invocam pe daci, pe romani, pe Mihai Viteazul, si asa mai departe. Nu cu reperele astea vom merge inainte. Trebuie sa ne adaptam lumii in care traim si sa incercam sa fim performanti in lumea de astazi. Asta vreau sa spun.
,,Cand s-a facut Unirea de la 1859, s-ar fi putut merge pe solutia federala"
RB: De ce am amintit de cat putem merge in spate, in istorie, pentru a justifica pretentii teritoriale. Tot din cartea dumneavoastra, ,,In jurul Marii Uniri", am gasit un lucru pe care nu il stiam. Spuneti despre Franz Ferdinand ca ar fi avut un proiect de federalizare a Austro-Ungariei.
LB: A, nu e nimic inedit in treaba asta.
RB: Stati, eu sunt ziarist, nu sunt istoric, asa ca pentru mine este inedit.
– Nu stiu daca l-a avut sau nu l-a avut.
RB: Ca ,,se vorbea" despre treaba asta.
LB: Dar i se punea in seama.
RB: Spuneti-mi, credeti ca a trecut momentul in care se putea discuta firesc despre federalizare? Aici, sa nu ne ascundem, este vorba de Romania. Cred – din cate am identificat – ca lucrurile astea se pot intampla, acesti pasi, zic eu, inainte, se pot intampla atunci cand ai un decident luminat, deci cineva care e deja la fraiele conducerii, dar care e luminat, ceea ce la noi nu prea se intampla, sau daca ai presiunea unei zone mai mari de… sa zicem electorat, sau masa critica. Cum credeti ca, in Transilvania… Suntem in Banat acuma, dar sa luam Transilvania Mare, desi nu va place notiunea. Dar lucram cu notiunea asta.
LB: Nu ca nu-mi place, dar nu e corecta.
RB: Nu acopera, da. ,,Ne sperie" pretentiile secuilor, dar, in acelasi timp, cum s-ar putea ajunge firesc a se discuta, la masa tratativelor, despre un stat federal, in Romania? Adica stirbim cu ceva integritatea tarii asteia daca discutam despre asta?
LB: Bineinteles ca nu stirbim in niciun fel. Pe de alta parte, conceptul asta, de natiune unitara, e bine implantat in Romania. Asa a fost Romania de la inceput, si vechiul regat. Cand s-a facut Unirea de la 1859, s-ar fi putut merge pe solutia federala, pentru ca, oricat de mari au fost apropierile intre Tara Romaneasca si Moldova, ele au avut istorii separate. Au fost doua entitati apropiate, dar separate in acelasi timp. Si solutia cea mai potrivita, probabil data si realitatea lucrurilor, ar fi fost o solutie federala, sau, ma rog, aproximativ federala. Insa s-a mizat pe statul national unitar, dupa modelul francez. Modelul il aveam in fata, si modelul cultural…
RB: Si ieri vorbeati cat de tributari eram culturii franceze.
LB: Dominant in epoca. Nu, dar s-a mers si mai departe, la 1918, pe o formula de stat unitar, si nu stat federal, tocmai fiindca deosebirile erau destul de mari intre provinciile romanesti – minoritatile numeroase, maghiarii in Transilvania, rusii si ucrainienii in Basarabia – si a existat temerea ca edificiul nu va rezista. Daca lasam provinciile sa zburde fiecare in voie.
RB: Era justificata temerea asta?
LB: S-a mers pe organizare perfect unitara, dupa modelul francez, tocmai pentru a asigura perenitatea Romaniei Mari. A existat temerea ca, alminteri, daca fiecare e lasat sa se autoguverneze, degeaba am mai facut Unirea, ca Romania risca sa se dezmembreze, intr-o buna zi. In ce priveste viitorul, aici trebuie sa ne raportam la Europa. Depinde ce se va intampla in Europa, pana la urma. Europa va reusi sa ajunga un stat federal, cum sunt Statele Unite ale Americii? Pana unde se va merge cu integrarea europeana? Si atunci Romania va trebui, va fi normal sa se adapteze ritmului european. Deocamdata e o oarecare deruta in Europa, nu mai stim… Englezii deja o parasesc, aici, in partea central-rasariteana, vezi Polonia, vezi Ungaria, vezi si Romania, sunt evolutii care merg, pana la urma, impotriva unei integrari europene depline. Dar cred ca raspunsul, pe care nu-l stiu, se afla in evolutiile europene. Suntem parte a Uniunii Europene, si depinde ce se va intampla cu Europa.
,,Sunt ultra-convins ca nu stim nimic despre viitor"
RB: Domnule Boia, eu cred ca dumneavoastra sunteti intrebat, deseori, aceste lucruri pentru ca ati dovedit ca puteti lua in considerare mai multi vectori decat avem noi la indemana, noi ceilalti, care suntem preocupati de lucrurile astea. Fie ca istorici – sigur, in primul rand -, ca ziaristi, ca sociologi si asa mai departe. Deci dumneavoastra aveti in calcul mai multi vectori, poate si mai mici, dar mai multi. Totusi, luand regulile acestei Europe unite, care trebuie sa fie urmate si de catre Romania, cum putem ajunge la o federalizare sau la o determinare pe entitati, altele decat dupa criteriile limbii? In zona in care ne aflam. In Banat sau in Transilvania?
LB: Ce sa va raspund? Eu nu stiu cum se va putea ajunge, si unde se va ajunge. Nu sunt decat un istoric. Nu sunt mai mult decat istoric.
RB: Futorolog. Nu va vedeti asa! (Radem).
LB: Absolut. Sunt perfect-, sunt ultra-convins ca nu stim nimic despre viitor.
RB: Ati mai spus asta.
LB: Poate am dreptate, poate nu, dar, zic eu, ca despre viitor se spun numai prostii. Deci daca vreti sa spun prostii, pot sa spun prostii.
RB: Spuneti-mi o prostie despre viitor, nu de peste 100 de ani, pentru ca nu avem cum sa stim ce va fi, dar…
LB: …dar ginditi-va cat de mult s-a transformat lumea in ultimele doua decenii! Cu toate tehnologiile, care au intervenit si care nici nu erau banuite in urma cu cateva decenii, internetul, telefonia mobila – s-a schimbat complet modul de viata. Deci nu stim. Ce va fi peste 10 sau 20 de ani – nu am nici cea mai mica idee, iar peste 100 de ani e ridicol, e absolut ridicol sa te intrebi. Te poti intreba, poti sa fabulezi, dar nu poti sa vii cu solutii care sa pretinda ca sunt stiintifice, vorbind despre cum va fi lumea nu-stiu-cand. E ridicol.
RB: Dar suntem macar de acord ca ideea euroregiunilor, de a avea o putere ceva mai mare decat o au acum, nu trebuie sa ne sperie?
LB: Nu trebuie sa ne sperie nimic.
RB: Dar suntem intr-o tara de speriati, dupa cum vedem.
LB: Fiindca romanii sunt complexati, de felul lor. Au ramas – desi am devenit o tara maricica – au ramas cu mentalitatea unei tari mici. Le e teama de toate, si de agresiuni din afara si de agresiuni din interior. Suntem complexati si de aici decurg foarte multe.
De ce a fost desfiintata Biserica Greco-Catolica?
RB: O intrebare pe care o pun celor care-mi inchipui ca au patrundere logica-n istorie. O logica pe care eu, ca ziarist, nu o am in asa masura. Domnule Boia, de ce credeti ca a fost desfiintata Biserica Greco-Catolica, in 1948? De ce greco-catolicii? De ce nu si romano-catolicii, eventual?
LB: Pai romano-catolicii nu puteau sa fie desfiintati.
RB: Oare?
LB: Da. Nu puteau… In primul rand ca cei mai multi dintre ei nici nu erau romani de nationalitate, deci ar fi fost un act indreptat impotriva ungurilor din Transilvania. Si nu mergea. Nu se putea face. Nu puteai sa mergi atata de departe. Pe cand Biserica Greco-Catolica era o biserica… cum sa spun… Sigur ca apartinea catolicismului, dar, ca aspect general, ramanea legata si de ortodoxie, de traditia ortodoxa. In fond, e vorba de ortodocsii romani din Transilvania, care, pe la 1700, sub presiunea sau tinand seama de promisiunile autoritatilor habsburgice, au devenit catolici. Versiunea asta intermediara, in fond, intre catolicism si ortodoxie, versiunea greco-catolica – deci pur si simplu s-a zis ca romanii revin la matca, ca au fost fortati sa devina greco-catolici, si acum revin la biserica-mama, la biserica ortodoxa.
RB: Dar de ce s-a ajuns la treaba asta? V-ati pus problema, aveti un raspuns? De ce s-a considerat necesara fortarea acestei reveniri?
LB: S-a considerat necesara fiindca toti romanii trebuiau sa se alinieze la o anumita ideologie. Nu – pentru mine e evident, nu puteai sa desfiintezi Biserica Romano-Catolica, cum sa o desfiintezi?
RB: Vi se pare mult mai interesanta partea asta de intrebare. Dar revin: de ce s-a desfiintat Biserica Greco-Catolica?
LB: Ca toti romanii sa fie de-un fel.
RB: Romanii… cei care vorbesc romana…
LB: Bineinteles. Doar nu era sa-i bagi pe unguri, ortodocsi. N-aveai cum sa desfiintezi - nici nu i-a trecut cuiva prin cap sa desfiinteze Biserica Romano Catolica. Sa-i treci pe unguri la ortodoxie? I-ai intors pe romanii greco-catolici la ortodoxie, de unde plecasera. A fost mai simplu si mai logic, intr-un anume fel.
RB: De ce era lucrul asta prioritar, sau cum a devenit prioritar pentru comunisti?
LB: In comunism, toata lumea trebuia sa se alinieze unei singure ideologii, sa gandeasca la fel, sa se comporte la fel. Era o parte a romanilor transilvaneni care depindeau intr-o mai mare masura de papalitate, de Vatican, decat de regimul comunist. Nu stiu, ce explicatie sa dau? Mie mi se pare elementar, punandu-ma in logica comunista.
RB: Si cat timp vor mai ramane greco-catolicii ,,tradatorii de la 1700"? Sa ne aducem aminte ca, la Alba Iulia, inca exista o placa ce vorbeste despre ,,revenirea la religia tarii".
LB: Ei vedeti? Asa s-a pus problema. Ca e o revenire. Cu romano-catolicii ce sa faci? Unde sa revina? Nici nu se punea problema.
RB: Se va compromite iremediabil BOR? Vreodata? Anii astia?
LB: Prin ce?
RB: Prin orice. Exista atatea zone de scandal. Exista problemele cu homosexualitatea, care ies mai des la iveala, acuma. Exista problemele cu banii. Cursul lor, functiile platite, DNA-ul care-i prinde cand pe unul cand pe altul, si-i lasa, in functie de dorintele de imagine proprii, ale DNA-ului. Si totusi, BOR este, inca, o forta in stat, desi laic. Credeti ca se va ajunge, in urmatorii cinci ani, sa zicem, la o compromitere iremediabila a BOR, astfel incat instututia sa fie determinata sa-si faca o ordine ceva mai mare?
LB: Ce sa va raspund? Cred ca nu stiu. Deocamdata nu e vorba de nici o compromitere.
RB: Ba da.
LB: Exista o majoritate de romani care se simt atasati - cel putin asa arata sondajele de opinie. Majoritatea romanilor sunt atasati Bisericii Ortodoxe. Mai mult ce sa spun? Nu ma preocupa in mare masura chestia asta. E raspunsul cel mai sincer si cel mai corect. Sunt romano-catolic. Am prea putin de-a face cu Biserica Ortodoxa. De altfel, n-am prea mult de-a face nici cu Biserica Catolica. Sunt chestiuni care nu ma preocupa, iar viitorul nu-l cunosc.
RB: Iata ca ne polarizeaza in societate si actiuni ale BOR. Dau doar doua exemple. Suntem la exact 10 ani - de fapt 10 ani fara trei luni - de la impartasania lui Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, la greco-catolici, care a dus la judecarea lui, in Sinod, pentru aceasta crima, da? 10 ani au trecut de cand BOR a hotarat ca preotii ortodocsi sa nu mai poata sa faca absolut nici un gest liturgic impreuna cu altii, de alte culte. Ceea ce mie mi se pare o intoarcere spre Evul Mediu, de nu-i adevarat… In acelasi timp, BOR-ul a fost cel care a pus scanteia pentru aceasta monstruoasa coalitie, Coalitia pentru Familie. Care ajunge sa ia o atitudine de genul ,,sa nu avem reclame la lenjerie", pe langa ca isi doreste o reconfirmare, in Constitutie, a unui drept pe care Uniunea Europeana il cere, si anume casatoria sau macar drepturi mai multe pentru persoanele homosexuale. Iata ca niste actiuni ale Bisericii Ortodoxe Romane ajung, cum spuneam, sa polarizeze societatea noastra. Unde credeti ca se va ajunge?
LB: Dar uite ce se intampla in Polonia cu Biserica Catolica. Deci exista un conservatorism al Bisericii, sigur. Un traditionalism. In ce ma priveste, eu sunt pentru libertatea deplina a omului, sa se casatoreasca fiecare cum vrea, sa gandeasca fiecare cum ii place, si sa se exprime fara teama, in orice fel considera de cuviinta. Asa ca nu sunt deloc atasat, in aceste chestiuni, nici Bisericii Ortodoxe, nici Bisericii Catolice, de altfel. Si spun drept: nu ma intereseaza foarte mult. Imi dau seama ca-s lucruri foarte importante. Dar eu nu pot sa ma ocup de toate lucrurile foarte importante. Si asa m-am ocupat de multe… Deci nu ma intereseaza ce face si ce-o sa faca biserica. Sa ii fie de bine.
RB: Dar iata ca biserica ne schimba si ne da peste cap social.
LB: Asta depinde de oameni. Biserica nu poate sa-ti ordone sa gandesti intr-un anume fel. Daca exista, in Romania, o majoritate care sustine Biserica, intr-o privinta sau alta, luam act de acest raport de forte. Eu ce sa fac?…
,,Daca facem Uniunea Europeana – o sa fie toti in Uniunea Europeana"
RB: Spuneati de Cehoslovacia. Tot in cartea la care faceam referinta. Pe care am folosit-o ca material pentru interviul acesta. Spuneati de Cehoslovacia, ca germanii si maghiarii aveau tot dreptul sa se intrebe ce cauta in tara asta. Si dadeati si exemplul populatiei Bratislavei. Dadeati procentele.
LB: Bratislava, pana la Primul Razboi Mondial, a avut o majoritate de populatie maghiara.
RB: Si mai pomeneati fosta Iugoslavie. Ca un exemplu ca nu intotdeauna limba este cea care poate determina granite, si anume treaba aceea cu ,,o limba, un popor". Exemplul Bosniei il cunosc pentru ca am lucrat in razboi in fosta Iugoslavie. Si, in mod cert, aveti dreptate. Am vazut ca nu doar limba este cea care poate uni.
LB: Depinde, de la caz la caz.
RB: Din moment ce noi, romanii, suntem in aceasta nuca, suntem… ne-am trezit in aceasta nuca datorita limbii pe care o vorbim – nu exista grad de comparatie la aberant dar, totusi, cat de aberant ar fi ca, de exemplu, Germania sa spuna ,,bun, ar trebui sa ne unim cu Austria".
LB: Pai s-a spus asta dupa Primul Razboi Mondial. Dar, intre timp Austria, a devenit o natiune bine conturata, deci nu cred ca se mai pune problema, mai ales daca facem Uniunea Europeana – o sa fie toti in Uniunea Europeana, si germani, si austrieci. Dar, cand a disparut monarhia Habsburgica, la sfarsitul Primului Razboi Mondial, exista aceasta dorinta, Austria ramasese un stat mic, izolat.
RB: Dar avea o istorie, totusi, adica Austro-Ungaria era cu totul altceva.
LB: Da, aveau o istorie, dar erau si ei germani. Aveau o istorie germana, pana la urma. Nu erau prusacii mai germani decat austriecii. Deci atunci s-a exprimat dorinta asta, dar n-au fost lasati sa se unifice, fiindca ar fi insemnat ca Germania mai curand a castigat, decat a pierdut, cu Austria, si nu numai cu Austria, ci si partea germana din Cehia.
RB: Cu exemplul limbii, in ceea ce priveste Austria, vreau sa va intreb… avem limbi, avem etnii – avem si natiuni, inca. Dar care credeti ca este entropia pentru urmatorii 5 - 10 ani? Ne vorbiti despre cum se vor intampla lucrurile in Uniunea Europeana, despre o tendinta…
LB: Inca o data, nu stiu …
RB: Toate lucrurile, la dumneavoastra, pot incepe cu asta, dar sa trecem de ,,nu stiu"… (Zambim).
LB: As dori ca Uniunea Europeana sa devina tot mai unita, tot mai coerenta, sa se transforme intr-un stat federal - de vazut cum se vor trasa granitele interioare, dar sa fie cat mai putin vorba de granite interioare, deci intr-adevar sa avem apoi de-a face cu o unitate europeana. Asta doresc, dar habar n-am ce va fi. Si nimeni nu stie. Depinde de ce se intampla pe planeta, depinde de ce se intampla cu tehnologia, depinde de ce se intampla cu oamenii. Nu stiu! Noi trecem acum printr-o linie de fractura cumplita a istoriei. Istoria de maine va fi cu totul altceva decat istoria de ieri. In conditiile astea, ma intrebati sa va spun eu ce va fi in Europa… Habar n-am. Dar va fi. Va fi altceva. Va fi o alta istorie.
RB: Da. Spuneati undeva ca istoria nu se repeta.
LB: Dar bineinteles ca nu se repeta. Asta e la mintea cocosului. Nu stiu de ce oamenii continua sa creada ca istoria se repeta! Cum sa se repete?
RB: Oamenii au nevoie de nostalgii, asa-i?
LB: Sunt idei simple, care au intrat mai mult sau mai putin in mintea oamenilor. Cum sa se repete?…
,,In materie de istorie, majoritatea academicienilor sunt cat se poate de nationalisti"
RB: Ce feedback aveti de la studentii dumneavoastra? Sunt ideile dumneavoastra receptate deschis…
LB: … eu nu mai predau, sunt la pensie de… Doamne, cand am iesit ? In 2011, deci de vreo sase-sapte ani nu mai predau la facultate.
RB: Da, dar sunt sigura ca urmariti evolutia lor.
LB: Ba nu prea urmaresc. (Rade)
RB: Nu? Nu vin sa va spuna, asa cum a spus doamna de ieri, ,,eu predau urmandu-va ideile"?
LB: A, nu vine nimeni la mine sau sunt cazuri izolate. Eu ma ocup de cartile mele, nu mai sunt de ani de zile la facultate. Eu nu pot, doamna, sa le fac pe toate… Cred ca am scris multe carti, am scris despre multe subiecte, am exprimat mai multe idei decat oricare alt istoric din Romania, si mai mult decat atat nu pot sa fac, nu pot sa tin eu in brate Romania, nu pot sa schimb eu Romania, mi-e imposibil. Eu imi fac treaba mea. Cine vrea, ma urmeaza, cine nu vrea, nu ma urmeaza, punct.
RB: Vedeti, exista responsabilitatea asta: daca Boia este cel care vine cu alte idei, atunci Boia trebuie sa fie cel care urneste Romania. E o responsabilitate, pana la urma. De aceea va intrebam: cum vedeti ideile dumneavoastra continuate de cei pe care i-ati format de la catedra? Imi spuneti ca nu aveti feedback-ul lor. Si totusi, cum ati simtit , poftim, sa ne referim pana la 2011, cum ati simtit…
LB: Eu cred ca am dreptate in ceea ce spun, in ceea ce scriu…
RB: Bun, indubitabil.
LB: Pai nu e indubitabil ca am dreptate.
RB: Nu, indubitabil e ca credeti ca aveti dreptate, ca altfel n-ati fi spus ce spuneati.
LB: …si sper ca tinerii istorici sa tina seama si de ideile mele, sau chiar sa ma urmeze intrutotul. Dar nu stiu – asta depinde de ei, nu depinde de mine.
RB: Si, in paralel, in ce priveste mitologia…
LB: Mie nu imi place, ca sa va spun pana la capat, nu imi place sa fiu un personaj public. Am devenit fara voia mea. Eu scriu carti. Punct. Asta fac. Sigur ca se poate dori sa fac mai mult. Dar eu zic ca fac destul de mult. In domeniul meu, acolo unde ma pricep, acolo unde am ceva de spus. Alte probleme nu sunt ale mele. Cum e si problema Bisericii Ortodoxe. Nu o simt ca fiind problema mea. Sigur ca e importanta. Dar eu n-am solutii la toate.
RB: Stiti ce mi se parea interesant? Poate veti spune iar ca nu e treaba dumneavoastra, dar sunteti legat, intr-un fel sau altul. Dumneavoastra ati devenit un pol. Imi spuneti ca n-ati dorit sa deveniti persoana publica, dar, asta e, sunteti, e un dat. Si sunteti un pol pentru ceva unde, de exemplu, as da… Clujul… Istoria clujeana. Pentru ca il avem pe acest rector de la UBB, care…
LB: Pai ce sa-i fac eu lui?… Daca el asa gandeste… Daca asa isi vede el misiunea de istoric, sa fie sanatos. Sa mearga inainte - ce sa-i fac eu?…
RB: Nu cred ca e foarte sanatos pentru Romania.
LB: Nu e sanatos pentru Romania, dar ce pot sa fac eu?
RB: Voiam sa va intreb… de ce a avut Clujul nefericirea asta? De ce a avut nefericirea sa-l aiba pe Funar, de ce…
LB: Acolo exista… totusi, suntem in inima tensiunilor intre maghiari si romani.
RB: Si atunci era firesc sa apara un Funar si un Pop?
LB: Pai, daca au aparut, atunci inseamna ca era sa firesc sa apara.
RB: Si ieri ati spus ca razboaiele ,,nu trebuie" sa se intample. Ca sunt lucruri de conjunctura. Si atunci?
LB: Bine, eu n-am raspuns la toate. Dar…
RB: Dar Pop candideaza acum pentru functia de sef al Academiei.
LB: Dar nu ma mira. Pentru ca Academia este o institutie extrem de conservatoare. Iar, in materie de istorie, majoritatea academicienilor sunt cat se poate de nationalisti.
RB: Bine, si Romania nu se face de ras, in anul acesta, apasandu-se pedala, inca, pe un demers nationalist? In Europa nu ne facem de ras cu lucrul asta?
LB: Nu stiu daca ne facem sau nu de ras … ce e sigur e ca nu castigam nimica. Adica daca noi vrem sa sustinem, prin istorie, niste drepturi, inseamna ca procedam, nu stiu, ca in secolul XIX. Iar drepturile nationale le iei in seama, tinand seama de situatia care exista in prezent, sau de un trecut apropiat. Daca noi nu mai terminam cu dacii si romanii, suntem niste penibili, in raport cu cercetarea istorica europeana. De asta nici n-avem acces, cu istoria noastra, la dezbaterea istorica din diverse tari europene. Ca pe nimeni nu intereseaza sa vina un academician roman care sa spuna ca dacii sunt stramosii nostri, romanii, stramosii nostri - sa le fie de bine, cu dacii si cu romanii. Nu astea sunt problemele istoriografiei de astazi. Deci, pur si simplu, avem impresia – sau au acesti istorici impresia – ca sustin drepturile natiunii romane; nu sustin nici un fel de drepturi, ca nu-i ia nimeni in seama, ba, mai mult, deformeaza istoria, si ramanem in afara si in ce priveste dezbaterea istoriografica, deci nu numai ca nu castigam, dar pierdem. Suntem considerati niste intarziati. Cu ideile noastre de secol XIX. Suntem, totusi, in mileniul al III-lea, si altele sunt problemele lumii. Altele sunt problemele Europei.
RB: Spuneati ieri un lucru interesant, si anume ca elevii din Germania si cei din Franta, macar in ceea ce e vorba de Primul Razboi Mondial, pentru ca asta era tema discutiei…
LB: …nu numai - au ajuns la manuale comune.
RB: Exact, si intrebati cand s-ar putea intampla chestia asta cu romanii si ungurii…
LB: E mai greu. Intre francezi si germani sigur ca a existat o adversitate puternica. Da, dar cu ambele natiuni cam pe aceleasi plan. Pe cand, aici, altele sunt amintirile istorice. E amintirea romanilor, a unei Transilvanii dominata de aristocratia maghiara - acum, lucrurile s-au schimbat, si stapani au devenit romanii. Deci e un anume dezechilibru aici, care nu a existat in proportiile astea, in lumea occidentala. Asa incat e mult mai dificila echilibrarea raporturilor intre romani si maghiari decat a fost, in Occident, intre francezi si germani.
,,Romania are o grava intarziere istorica"
RB: Domnule Boia, care credeti ca e problema cea mai mare a romanilor?
LB: O intarziere istorica. Romania are o grava intarziere istorica. Nu vedeti, toate statisticile esentiale iti dau asta.
RB: Mi se pare un raspuns abstract. Credeti ca, poate, cuvantul ,,coruptie" este mai cu picioarele pe pamant?
LB: Nu, dar toate au fondul asta de intarziere istorica! Ganditi-va cat de tarziu incepe istoria romanilor. In secolul al XIV-lea se intemeiaza principatele. Pana atunci… putem noi vorbi de daci si de romani… Dar nu e istoria romanilor. Romanii intra in istorie abia in secolul al XIV-lea. E ultima tara, si din zona asta a Europei - nu mai vorbesc de Occident. Bulgaria avea deja o istorie de cateva secole. Ungaria – coroana Sfantului Stefan, de asemenea. Romania de astazi are un handicap care e generat de o mare intarziere istorica. Sigur, in secolul al XIX-lea ne-am format o elita, chiar o elita stralucita intelectuala, daca ne gandim indeosebi la perioada interbelica, insa elita asta a fost foarte subtire – marea masa a populatiei romanesti era, in continuare, mult ramasa in urma. In perioada interbelica, Romania e tara cu procentul cel mai mare de analfabeti din intreaga Europa.
RB: S-ar putea sa fie si acum.
LB: da, nu ca s-ar putea, ca asa e. E o chestiune de ordin istoric, nu se poate judeca doar in raport cu ultimii ani sau ultimele decenii. E un semn al acestei intarzieri istorice. Avem cea mai mare mortalitate infantila. Si in perioada interbelica o aveam. Deci sunt nistre structuri care vin din trecut…
RB:…si care se pastreaza, ceea ce e alarmant…
LB: Da. Romanii au reusit foarte bine sa-si construiasca statul national, dar n-au reusit sa faca ce mai era de facut in interiorul statului national. Adica sa devenim o natie prospera.
RB: Mi-am dat seama, citindu-va, ca istoria e mai mult decat o insiruire de date ale lucrurilor intamplate. Ca istoria are si o parte a saradei de ,,ce s-ar fi intamplat daca". Spuneti-mi, credeti ca monarhia ar fi putut sa ne scoata din marasmul asta? E urat cuvantul. Din baltirea asta a coruptiei.
LB: Depinde ce monarhie.
RB: Dupa '90.
LB: Carol I a avut un rol insemnat in modernizarea Romaniei…
RB: Dupa '90, ma gindeam.
LB: Dupa '90? Mi-e teama ca nu.
RB: Nu ar fi putut, sau nu s-ar fi putut instaura monarhia, cu datele pe care le aveam?
LB: Cu cine?…
RB: Da, buna intrebare. Va referiti la Legea Salica sau efectiv la Regele Mihai?
LB: Bine, Regele Mihai avea deja o varsta. Iar cine venea dupa el… Nu, mie greu sa zic ce ar fi fost, daca ar fi fost. Dar nu mi se pare ca monarhia era o solutie. In principiu, putea sa fie, dar te uiti si la oameni, la cine reprezinta monarhia respectiva. Deci, asa cum se prezinta lucrurile, eu n-as miza pe monarhie.
RB: Sunt sigura ca, acum, momentul e trecut, dar…
LB: A, bine, daca, in 1990, in loc sa ajunga Iliescu la putere, era chemat Regele Mihai…
RB: Da, la asta ma refeream.
LB: Bine, dar asta e science fiction.
RB: O fi science fiction, dar exact asta spuneam, ca istoria are si partea asta, ,,ce ar fi fost daca"…
LB: Daca intrebarea e cu cine ar fi fost mai bine, cu Regele Mihai sau cu Iliescu, raspunsul meu e, sigur, cu Regele Mihai ar fi fost mai bine… Doar ca lucrurile astea n-au fost si nici nu se puteau intampla, fiindca romanii isi pierdusera, cei mai multi dintre ei, sentimentul monarhic pe care l-au avut, intr-o masura destul de mare, cred, inainte de aparitia comunismului.
,,Nu am nici un fel de legatura, nici cu Soros, nici cu mama lui Soros"
RB: Domnule Boia, cum va simtiti sa fiti persona non grata pentru atata lume…
LB:…nu sunt persona non grata!…
RB:…cum va simtiti sa fiti injurat, ,,platitul lui Soros", considerat a fi dusmanul Romaniei, si asa mai departe, doar pentru ca afirmati niste lucruri, spun eu, de bun simt, si indemnati oamenii sa gandeasca asupra unor tabuuri?
LB: Dar, inca o data, eu ma simt un om liber, ma exprim cum vreau. Asa incat nu pot sa inchid gura celor care au cate ceva de spus in defavoarea mea. Corect ar fi sa ma critice pe lucruri reale, adica sa nu fie de acord cu interpretarile.
RB: Si sa-si justifice…
LB: Sa-si justifice sau sa nu-si justifice, dar nu sa spuna minciuni ordinare - cutare istoric spune ca eu de zeci de ani n-am mai lucrat in arhive. E o tampenie, e o minciuna ordinara, cum sa spun? Oricine se uita - luati cartea asta, ,,Germanofilii", si veti vedea ca e doldora de informatii din arhive. De ce trebuie sa spui o asemenea minciuna? Sau altii, sau aceiasi, care sustin ca as fi platit de Soros. Nu am nici un fel de legatura, nici cu Soros, nici cu mama lui Soros, nici cu cine o mai fi pe la Budapesta sau in America. N-am nici cea mai mica legatura. Da. Deci… minciuni de genul asta, minciuni ordinare…
LB: O mitologie noua?
RB: Nici macar nu e mitologie. Sunt niste minciuni. Ale unora care, poate, au si misiunea sa vorbeasca asa despre mine. Nu vreau sa cad in vreo teorie a comploturilor, dar s-ar putea sa existe si o asemenea misiune pentru unii sau pentru altii. Este si multa lume care… oameni care ma citesc, ma aproba – ati vazut cata lume a fost si ieri … Deci nu ma pot socoti o victima. Cred ca, pana la urma, exista o majoritate in favoarea mea, sau, in orice caz, nu impotriva mea.
RB: Nu sunteti o victima, dar, in acelasi timp, nici nu va vom vedea academician, cu cei care sunt acuma in Academie. Spuneti-mi, va ganditi uneori, poate chiar si cu umor, la aceasta – zic eu – nedreptate?
LB: Ca nu sunt academician?
RB: Si ca nici nu veti fi, cu cei care sunt acuma in Academie.
LB: Bine, dar n-as fi fost, oricum. Pentru ca n-as fi acceptat sa fiu academician. Nici in Franta. Bine, nu se pune problema. Nu ma intereseaza sa fiu academician, doamna.
RB: De regula, lucrurile care sunt primite nu sunt ceva ce ar trebui sa intereseze pe cel care le primeste. Sunt o rasplata fireasca.
LB: Nu, dar nici n-as accepta sa fiu academician. Nu ma intereseaza lucrurile astea, intelegeti? Sunt o multime de lucruri care ma intereseaza pe lumea asta, si cartile mele stau martore, si, pe de alta parte, sunt o multime de lucruri care nu ma intereseaza absolut deloc. Deci nu ma intereseaza sa fiu academician, nu numai in contextul actual, al Academiei, dar chiar daca Academia ar fi perfecta, in felul ei, eu nu as intra in Academie!
RB: Da dar un for din asta ar trebui sa cuprinda pe cei mai valorosi oameni intr-un domeniu. Iar dumneavoastra imi inchipui ca sunteti dintre ei. Poate gresesc eu, poate grupul de la Cluj are dreptate. Dar, iarasi, suntem, totusi, o parte din tara asta care ne inchipuim ca dumneavoastra ati avea un loc acolo. Chiar daca pe dumneavoastra nu va intereseaza.
LB: Da, dar trebuie sa tineti seama si de libertatea mea de a alege - deci nu ma intereseaza. S-a tras de mine ani si ani la rand pentru decanatul Facultatii de Istorie. Ca sa dau un exemplu. L-am refuzat. Nu m-a interesat. N-am avut niciodata nici o functie in Facultate, in Universitate. Nu m-a interesat. N-am fost nici sef de catedra, n-am fost nici decan - luati-ma asa cum sunt. Sunt lucruri care nu ma intereseaza. Academia Romana nu ma intereseaza!
RB: Da. Pe noi ne-ar fi interesat, pentru dumneavoastra.
LB: Bine, dar nu se poate trage de mine chiar asa, in toate directiile. Sunt si eu o fiinta umana, care trebuie lasasta sa-si traiasca viata cum crede de cuviinta!…
RB: De multe ori incepeti raspunsurile cu ,,nu stiu". E firesc. Este decenta unui om care, cu cat stie mai mult, isi da seama ca mai sunt spatii de completat. Care va fi viata lui Lucian Boia, maine? Maine, in anii urmatori? Stiu: doriti sa scrieti carti, in continuare. Dar care sunt lucrurile pe care vi le propuneti, prioritatile dumneavoastra pentru urmatorii ani?
LB: Am prioritati. Cred ca opera mea se apropie de sfarsit, totusi. Nu stiu cate carti o sa mai scriu. Cat timp o sa mai am idei o sa merg inainte si o sa mai scriu.
RB: Care sunt titlurile pe care vreti sa mergeti, in principiu?
LB: A, nu, n-am idee… Deocamdata cred ca mai am niste lucruri de spus legate de comemorarea Marii Uniri. Dupa aceea, nu stiu, dupa ce va trece si anul asta – deci nu stiu. Ce va pot asigura e ca voi ramane un om liber, nu ma intereseaza demnitatile publice, nu ma intereseaza Academia, nu ma intereseaza sa primesc vreo decoratie – nu numai ca nu ma intereseaza, dar nici n-as accepta lucruri din astea. Deci sunt un om… deja am trait atatea decenii in comunism, odata ce s-a prabusit comunismul eu am inteles sa fiu un om liber. Si cred ca sunt un om liber. Asta e si asta vreau sa raman.
RB: Excelent.
LB: Asta e. Nu v-am raspuns la toate intrebarile, ca n-am raspunsuri la unele…
Ne despartim si multumiti, si putin frustrati. Profesorul Boia, pentru ca am incercat sa trag de la el mai multe decat putea da. Eu, pentru ca am incercat sa trag de la profesorul Boia mai mult decat putea da. Chestie de unghi. E paiul din malul apei, cand te ineci. Nu-mi place istoria roz. Boia trece prin tot spectrul culorilor. Nu mai e foarte tanar, nu mai e, poate, nici foarte sanatos sau rabdator. Dar e cel care, in Romania, ofera istoria care nu e ,,la inaltimea de cornisa impusa", cu floricele si cu sulemeneli. E cel de care cred ca se pot agata cei ce vor sa gandeasca istoria, nu s-o primeasca in calupuri de galantar.
Eram in Sarajevo, in timpul razboiului, si o batrana m-a auzit vorbind engleza, pe strada, cu translatorul meu, m-a apucat de mana si s-a pus, plangand, sa ma roage ceva, disperata, disperata. Neven mi-a tradus ca ma roaga sa o scot din asediu, sa ajunga dincolo, in Vest, la familia ei. Nu aveam cum s-o ajut... Cam asa imi vine sa-i pastrez, inca o vreme, mana lui Boia, dupa ce i-o strang, la plecare. Si sa o scutur inca putin, a cerere mare. Dar e un singur om. Din pacate.
Aveam pneumonie, dar nu-l puteam pierde pe Boia. Acasa, printre altele, sirop de tuse. Cu reclama, deasupra titlului: ,,Sanatate din inima Daciei". Sirop galbui, cu aroma... roz. La doua saptamani dupa, inca tusesc...
Ramona Balutescu
Foto 1: Alina Ghenciu
The post Despre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia appeared first on Presa Oradea.
[...]Citeste mai departe
Sursa: OradeaPressDespre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia
[2018-04-11]
Suntem intr-un an in care mai toata lumea vorbeste despre Unirea romanilor, aflata la 100 de ani. A devenit o obligatie sa-ti duci mana la piept cand auzi imnul, si sa ai si un rand despre pomenitul centenar, in speech, atunci cand faci ceva, orice – academic, institutional – oricum. Dar, de prea putine ori […]
The post Despre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia appeared first on Presa Oradea.
Suntem intr-un an in care mai toata lumea vorbeste despre Unirea romanilor, aflata la 100 de ani. A devenit o obligatie sa-ti duci mana la piept cand auzi imnul, si sa ai si un rand despre pomenitul centenar, in speech, atunci cand faci ceva, orice – academic, institutional – oricum. Dar, de prea putine ori romanii isi pun intrebari, desi tema merita. Oare asa trebuia sa se faca unirea asta? Oare mai e uzual statul national? Oare autonomia regiunilor distruge o tara? Am discutat despre aceste lucruri, si nu numai, cu istoricul Lucian Boia.
La sfarsitul lui martie, istoricul a tinut o conferinta, ,,100 de ani de la Unirea romanilor din 1918. Romania germanofila - inaintea si in timpul Primului Razboi Mondial", la Timisoara. Evenimentul a fost organizat de Asociatia Clubul Economic German Banat, Agora Unit si Universitatea Politehnica din Timisoara. Am parcurs, in principal, pentru interviul pe care l-am realizat a doua zi dupa conferinta, volumul ,,In jurul Marii Uniri de la 1918 - Natiuni, frontiere, minoritati", de Lucian Boia, aparut in 2017 la Editura Humanitas. Le multumesc Claudiei Florentina Dobre si Simonei Hochmuth pentru ajutorul oferit la realizarea acestui interviu.
Conferinta lui Lucian Boia a fost interesanta si a adus nu doar date, celor prezenti, dar, ca la orice interferenta cu ,,universul Boia", si o invitatie, primita cu deschidere de catre participanti, spre a gandi impreuna, ceea ce s-a vazut la momentul intrebarilor din public, precum si prin raspunsuri. Dar nu ma voi referi direct la aceasta conferinta, pentru ca unele lucruri sunt atinse si in discutia de dupa, realizata pentru Oradea Press.
Cine infloreste istoria?
Si inca ceva, la zona de precizari. Cred ca exista o suma de romani care s-au saturat de ,,istoria inflorita", cea roz, cand e vorba de tara aceasta. De hiperbolele sfatos-ridicole ale lui Dan Puric. Dar si de discursul nationalist al lui Ioan Aurel Pop. Puric este, sigur, un actor care si-a gasit nisa pentru spectacolul vietii - Andrei Plesu o spune la obiect: ,,(…) Or, domnul Puric incurajeaza un soi de legendarizare arbitrara a natiunii, din care rezulta ca ea frizeaza desavarsirea". Ce are Pop in plus? Aceleasi ingrediente sunt temperate prin mai multe date, angrenate sa dea… cam acelasi rezultat. Si faptul ca e istoric, profesor, rector la Universitatea Babes Bolyai din Cluj, si academician. Pe cand am realizat interviul cu Boia, Pop era doar academician. Acum e sef al academicienilor romani.
M-am intrebat, atunci cand am luat primul interviu din cariera, la Cluj, in 1992, cu Gheorghe Funar (primarul de atunci al orasului), daca omul chiar crede in nationalismul extrem, si de gust indoielnic, pe care il afisa, sau este doar nisa pe care si-a gasit-o, ca sa prinda niste voturi. Imi pun aceeasi intrebare, de cand am dat de lucrarile si declaratiile lui Pop – desigur, cu stropul de staif in plus pe care il au. Si totusi… Boia si Pop formeaza o axa ciudata, in ceea ce ii priveste pe istoricii romani. Pot intelege ca si Pop are o nisa, in care crede, sau care ii e convenabila, dar nu imi e clar cum de mai reprezinta declaratii pe care nu e firesc sa le faca un istoric, in mileniul nostru, o momeala la care sa se mai prinda ceva. Exact asa cum nu e firesc sa dai de o reclama la Bere Timisoreana drept ,,Berea romanilor din 1719", cum exista candva, acum vreo 15 ani. Nu e firesc.
Venit la Oradea in 2014, pentru a lansa o carte in care incerca sa il desfiinteze pe Boia, pe marginea unui volum in care acesta din urma decanteaza istoria de mit (dar o decanteaza in sapte editii, cu un numar record de exemplare vandute), Pop spune, printre altele: ,,Pentru ca multi dintre fostii mei studenti sunt aici, ma simt ca acasa. Inca din capul locului, pot sa va spun ca nu cunosc niciun istoric mare care sa-si fi denigrat propria tara. Ne criticam patria fara sa ne dam seama ca e ca si cum ne-am critica mama.
Cartile lui Lucian Boia sunt atat de multe si scoase atat de des pe piata incat nu le citeste nimeni. Din acestea, intelegem ca romanii sunt un popor fara identitate, ca nu am avut niciodata conducatori buni, ca nu am avut creatori spirituali pentru ca nu prea am castigat premii Nobel, ca nu am avut niciodata victorii militare si morale pentru ca am fost mereu invinsi".
Ciudat, nu stiu sa se fi consemnat ca s-a ridicat cineva la frazele astea, sa plece - dat fiind ca nu e frumos sa fluieri aberatiile unui academician. Dar acesta este un indemn spre ,,istoria roz". Iar istoria nu trebuie sa aiba o anumita culoare. Daca mamele gresesc, primesc critici. Daca patriile gresesc (prin exponentii lor, desigur), primesc critici. Sau primesc o insiruire a faptelor gresite, urate, triste, mici, desuete. Pentru ca ele exista peste tot. Iar istoria roz e buna pentru tabloide, nu pentru a fi recomandata de catre un istoric. Care isi sustine declaratiile impanandu-le cu termeni ca ,,nimeni", ,,niciodata", ,,mereu".
Intrebari se pun fata de orice. Se critica oriunde este ceva de criticat. Se analizeaza contexte. Se gandeste. Se discuta. Fara a se idealiza, fara a se cufunda cineva in miturile placute urechilor celor ce au nevoie de povesti.
Poate as fi putut avea conturat un raspuns, legat de academicianul Pop, daca si-ar fi citit tot speechul pregatit pentru deschiderea Congresului National de Istorie a Presei, din martie 2017, de la Cluj, care fusese trimis participantilor, inainte de intalnire, cu titlul ,,Reflectarea trecutului romanilor in presa contemporana".
Aveam nedumeriri legate de mai multe pasaje, dar unul imi starnea cele mai vii intrebari. Doar ca nu a fost dintre cele citite. Il redau aici: ,,Dupa cum se vede si dupa cum este normal, presa noastra reflecta copios viziuni despre trecut, destinate publicului, din intregul arsenal extremist evocat mai sus. Cu alte cuvinte, gasim concomitent in presa clisee accentuat autohtoniste de genul ,,romanul este etern ca timpul", ,,romanii au inventat acum opt mii de ani scrisul" sau ,,dacii, adica romanii, au stapanit Europa" sau de genul ,,romanii nu sunt nimic", ,,romanii sunt hoti si criminali", ,,istoricii sunt nationalisti si mincinosi" etc. Interesant este faptul ca ambele tabere extreme ii acuza pe istorici, pe de o parte fiindca nu ar tine destul la romani si la tara (toate realitati ,,mari" si ,,sublime", prezentate de istorici ca meschine), iar pe de alta, fiindca ar fi prea cantonati in traditie, autohtonism si nationalism. Un singur lucru uita acesti propagatori de iluzii (ca sa nu spun propagandisti), anume ca istoricii sunt singurii indreptatiti, prin meseria lor, sa dea mesaje despre viata oamenilor care au trait in trecut si ca istoricii care nu apeleaza la surse inceteaza sa fie istorici."
,,Propaganda"
,,Propagandist" e Boia, pentru Pop - ceea ce nu spusese printre zeci de ziaristi, in 2017, la Cluj, era enuntat la Oradea, printre ,,prieteni": ,,De doua decenii, Lucian Boia face propaganda in Romania. Cartile si ideile lui se incadreaza perfect la acest capitol iar editura Humanitas, mostenitoare a editurii Partidului Comunist Roman, care a primit bani de la toate guvernele care s-au perindat la conducerea tarii, este cel mai bun mijloc de propaganda".
Sa spunem ca ar fi doar un razboi intre doi istorici. Dar pentru un om care, la Oradea, jongla cu bilele lui ,,nimeni", ,,niciodata" si ,,mereu", fara a-i cadea vreuna din mana, e induiosatoare ascunderea propriei persoane intre ,,istoricii sunt nationalisti si mincinosi". Si nedumerirea personala: ca ziarist, cu mii de pagini scrise, si cu niste volume publicate, scrieri – oarecum ciudat pentru un congres, azi - care chiar erau pe tema intalnirii, imi inchipuiam ca nu e pierdere de vreme sa merg la Cluj cu lucrarea pe care o pregatisem. Atata doar ca… era despre ,,oameni care au trait in trecut". Deveneam, oare, o impostoare, eu dar si colegii mei, iar ,,istoria roz" a lui Ioan Aurel Pop il facea/face infailibil? Sa trecem, insa, la culori ceva mai reale ale lucrurilor.
*
,,Constitutia iti garanteaza dreptul la opinie"
Ramona Balutescu (RB): Atunci cand auziti cum vor fugi ungurii cu pamantul Romaniei, datorita lui Lucian Boia, cum vi-i inchipuiti, calare sau cum, ca sa bifati pana la capat mitul?
Lucian Boia (LB): Nu mi-i inchipui in nici un fel, asta-i o manipulare, pur si simplu. Ideea ca Transilvania mai poate fi luata de la romani, de unguri. Transilvania, daca lucrurile vor evolua in directia asta in Europa, spre federalizare, autonomie, mai stiu eu ce, asta vor decide romanii insisi, romanii transilvaneni sau romanii banateni. In orice caz, nu mai exista in nici un fel pericolul unguresc, ca sa spun asa, intre ghilimele. Data fiind si populatia. Transilvania, plus Banat, plus toate cele, dincolo de munti, in raport cu Bucurestiul – romanii au ajuns sa reprezinte o majoritate foarte consistenta. Cand s-a unit Transilvania cu Romania, la sfarsitul Primului Pazboi Mondial, romanii erau cam 53-54% adica aveau majoritate dar nu o majoritate foarte mare, insa acuma au ajuns, de la 54%, la aproape 80 %. Populatia maghiara a scazut sub 20%. Si problema nici nu se mai pune. Cum sa ia, Ungaria, Transilvania? S-o ia cu milioanele si milioanele de romani?…
RB: Incercam o gluma. A doua: legea defaimarii va avea, ca porecla, numele dumneavoastra, sau al Monicai Macovei?
LB: A, nu stiu, eu n-am vreo relatie de nici un fel cu Monica Macovei.
RB: Cum credeti ca se va intampla legea asta, si cum vor curge lucrurile, avand-o? De fapt ati spus si ieri.
LB: Cred ca legea asta… Sper ca legea asta nu va exista, pentru ca este, in primul rand, neconstitutionala. Constitutia iti garanteaza dreptul la opinie, la exprimare libera, prin scris sau prin vorba. Daca va deveni lege, vom vedea cum se va interpreta. Nu-mi dau seama. Ce inseamna defaimare, mai intai. Inainte de a vota o lege, trebuie sa intelegem ce inseamna…
RB: Termenii…
LB: Termenul respectiv. Deci ce-i aia defaimare. E un cuvant atat de vag. Daca eu declar nu-stiu-unde ca romanii nu prea sunt in stare sa faca, nu stiu, autostrazi, am defaimat Romania?
RB: In mod cert. (Rad).
LB: Da? Bine. Atunci n-o sa mai spun. (Rade).
RB: Si va veti conforma? Ieri, la conferinta, spuneati ca atunci va trebui sa ne conformam. Dar cred ca era mai degraba o gluma.
LB: Eu nu ma conformez la nimic. Eu am ideile mele in cap. Le zic. Cine doreste, le ia in seama. Cine nu doreste, nu le ia, sau le combate, si sa fie toata lumea sanatoasa. Eu imi urmez drumul meu.
RB: Domnule Boia, la intrarea in Penny Market sunt afise cu ,,sarbatorim Unirea", si asa mai departe. Nu mai pot sa cumpar oua fara un afis ca cineva sarbatoreste Unirea. Eu nu simt ca trebuie sa sarbatoresc Unirea. Spuneti-mi, credeti ca ma includ la crima de lezmajestate?
LB: Eu cred ca tot omul e liber sa creada ce doreste, si sa exprime ce are de exprimat, pur si simplu.
RB: Spuneati undeva, de fapt in cartea ,,In jurul Marii Uniri de la 1918", ,,ca si cum singura menire a istoriei e de a justifica Romania". Ieri, spuneati de pretentiile statelor, ca fiecare poate sa emita pretentii teritoriale privind istoria sa, din spate…
LB: Daca te orientezi dupa dreptul istoric - ce inseamna asta? La ce perioada te referi?
RB: Exact. Cat mergi in spate? Exact asta-mi spunea, in '96, Haris Silajdzic - era prim-ministrul Bosniei. ,,Cine ne da dreptul la ce moment din spate sa ne oprim, pentru a decide ca acela este statul care ne convine?"
LB: Pai nu trebuie sa judecam asa. Ceea ce conteaza nu e dreptul istoric, ci este dreptul natural, cum se numea candva, adica dreptul fiecarei etnii, sau fiecarei natiuni de a-si avea propriul stat national, si asa mai departe. Dar astea sunt niste lucruri care se judeca in prezent, nu se judeca in raport cu dacii…
RB: Stat national, judecat in prezent? Nu este o notiune perimata?
LB: A, bine, asta este alta discutie. Deocamdata exista statul national.
RB: El exista. Dar daca vorbim despre creatii noi, sau despre justificarea creatiilor deja existente, inca trebuie sa luam in considerare statul national?
LB: Bine, putem sa nici nu-l mai luam in considerare. Eu, ce am vrut sa spun, e faptul ca nu istoria ne ajuta in privinta asta. Istoria e interesanta, e tot ce vrei, dar… Romania, asa cum arata astazi, nu s-a construit pe istorie. Romania Mare, intre frontierele ei, a avut, in fond, ca justificare teritoriile cu majoritate de populatie romaneasca. Deci, nu fiindca au stapanit dacii in Transilvania, a revenit Transilvania Romaniei, la 1918, si prin tratatul de la Trianon din '20, ci, pur si simplu, pentru ca romanii erau si sunt din ce in ce mai mult majoritari pe acest teritoriu.
,,Trebuie sa ne adaptam lumii in care traim"
RB: Spuneati undeva, intr-un interviu, ca suntem mult mai apropiati de suedezii de acum decat de dacii de atunci.
LB: Era o gluma, in sfarsit, dar bineinteles…
RB: Asta era replica dumneavoastra – identificarea cu Dacia Mare s-a facut datorita comunistilor. Dar iata ca o mana de romani se declara daci. Inca. Acum. La recensamintele care se fac.
LB: Se declara daci? Avem o rubrica?
RB: Nu mai stiu daca exista rubrica, dar poti sa te declari ce vrei. Ei, si sunt in jurul Hunedoarei, Orastiei, oameni care se declara daci. Este un curent de genul asta.
LB: Pai, daca le face placere, sa se declare daci…
RB: Sigur. Dar, in acelasi timp, sarbatorim Dragobetele, despre care, iarasi, cercetatori seriosi, ca si Otilia Hedesan, spun ca este o creatie a comunistilor, si justifica lucrul asta. Avem pe Puric care ia bani, vin oameni care platesc ca sa participe la conferintele lui, care ne povestesc cu hiperbolizare a Romaniei, a romanului. Bun, spuneti-mi, va rog, fiecare tara are patura aceasta de oameni necultivati, sau Romania exceleaza in domeniul asta, al celui care are nevoie, si care plateste miturile astea, care le intretine?
LB: Eu nu pot sa spun exact care e ponderea…
RB: …ciudatilor…
LB: …ciudatilor Romaniei, in raport cu ciudatii din alte tari. Cred ca romanii sunt o natie complexata. Am avut o istorie mica, pana la urma, pe care o transformam, in imaginar, intr-o istorie mare, si, avand o istorie mica – mereu stapaniri straine, presiuni din afara, si asa mai departe – incercam sa ne-o facem mare, in imaginar. De asta amplificam si factorul dacic si factorul roman. Nu? Suntem fie urmasii dacilor, care ,,au fost o civilizatie foarte avansata", sau mizam in continuare pe romani. Deci avem nevoie, simtim nevoia sa ne sprijinim in niste carje din astea istorice. In realitate, Romania e ce este astazi, indiferent de dacii sau romanii din antichitate, si ceea ce am avea noi de facut ar fi tocmai sa mizam pe viitor, nu pe trecut, deci trebuie sa facem ceva, astazi, in Romania. Apelul asta, la istorie, si iar la istorie, e un fel de alibi, un fel de justificare, deci noi nu facem azi ce ar fi cazul sa facem pentru Romania, ci invocam pe daci, pe romani, pe Mihai Viteazul, si asa mai departe. Nu cu reperele astea vom merge inainte. Trebuie sa ne adaptam lumii in care traim si sa incercam sa fim performanti in lumea de astazi. Asta vreau sa spun.
,,Cand s-a facut Unirea de la 1859, s-ar fi putut merge pe solutia federala"
RB: De ce am amintit de cat putem merge in spate, in istorie, pentru a justifica pretentii teritoriale. Tot din cartea dumneavoastra, ,,In jurul Marii Uniri", am gasit un lucru pe care nu il stiam. Spuneti despre Franz Ferdinand ca ar fi avut un proiect de federalizare a Austro-Ungariei.
LB: A, nu e nimic inedit in treaba asta.
RB: Stati, eu sunt ziarist, nu sunt istoric, asa ca pentru mine este inedit.
– Nu stiu daca l-a avut sau nu l-a avut.
RB: Ca ,,se vorbea" despre treaba asta.
LB: Dar i se punea in seama.
RB: Spuneti-mi, credeti ca a trecut momentul in care se putea discuta firesc despre federalizare? Aici, sa nu ne ascundem, este vorba de Romania. Cred – din cate am identificat – ca lucrurile astea se pot intampla, acesti pasi, zic eu, inainte, se pot intampla atunci cand ai un decident luminat, deci cineva care e deja la fraiele conducerii, dar care e luminat, ceea ce la noi nu prea se intampla, sau daca ai presiunea unei zone mai mari de… sa zicem electorat, sau masa critica. Cum credeti ca, in Transilvania… Suntem in Banat acuma, dar sa luam Transilvania Mare, desi nu va place notiunea. Dar lucram cu notiunea asta.
LB: Nu ca nu-mi place, dar nu e corecta.
RB: Nu acopera, da. ,,Ne sperie" pretentiile secuilor, dar, in acelasi timp, cum s-ar putea ajunge firesc a se discuta, la masa tratativelor, despre un stat federal, in Romania? Adica stirbim cu ceva integritatea tarii asteia daca discutam despre asta?
LB: Bineinteles ca nu stirbim in niciun fel. Pe de alta parte, conceptul asta, de natiune unitara, e bine implantat in Romania. Asa a fost Romania de la inceput, si vechiul regat. Cand s-a facut Unirea de la 1859, s-ar fi putut merge pe solutia federala, pentru ca, oricat de mari au fost apropierile intre Tara Romaneasca si Moldova, ele au avut istorii separate. Au fost doua entitati apropiate, dar separate in acelasi timp. Si solutia cea mai potrivita, probabil data si realitatea lucrurilor, ar fi fost o solutie federala, sau, ma rog, aproximativ federala. Insa s-a mizat pe statul national unitar, dupa modelul francez. Modelul il aveam in fata, si modelul cultural…
RB: Si ieri vorbeati cat de tributari eram culturii franceze.
LB: Dominant in epoca. Nu, dar s-a mers si mai departe, la 1918, pe o formula de stat unitar, si nu stat federal, tocmai fiindca deosebirile erau destul de mari intre provinciile romanesti – minoritatile numeroase, maghiarii in Transilvania, rusii si ucrainienii in Basarabia – si a existat temerea ca edificiul nu va rezista. Daca lasam provinciile sa zburde fiecare in voie.
RB: Era justificata temerea asta?
LB: S-a mers pe organizare perfect unitara, dupa modelul francez, tocmai pentru a asigura perenitatea Romaniei Mari. A existat temerea ca, alminteri, daca fiecare e lasat sa se autoguverneze, degeaba am mai facut Unirea, ca Romania risca sa se dezmembreze, intr-o buna zi. In ce priveste viitorul, aici trebuie sa ne raportam la Europa. Depinde ce se va intampla in Europa, pana la urma. Europa va reusi sa ajunga un stat federal, cum sunt Statele Unite ale Americii? Pana unde se va merge cu integrarea europeana? Si atunci Romania va trebui, va fi normal sa se adapteze ritmului european. Deocamdata e o oarecare deruta in Europa, nu mai stim… Englezii deja o parasesc, aici, in partea central-rasariteana, vezi Polonia, vezi Ungaria, vezi si Romania, sunt evolutii care merg, pana la urma, impotriva unei integrari europene depline. Dar cred ca raspunsul, pe care nu-l stiu, se afla in evolutiile europene. Suntem parte a Uniunii Europene, si depinde ce se va intampla cu Europa.
,,Sunt ultra-convins ca nu stim nimic despre viitor"
RB: Domnule Boia, eu cred ca dumneavoastra sunteti intrebat, deseori, aceste lucruri pentru ca ati dovedit ca puteti lua in considerare mai multi vectori decat avem noi la indemana, noi ceilalti, care suntem preocupati de lucrurile astea. Fie ca istorici – sigur, in primul rand -, ca ziaristi, ca sociologi si asa mai departe. Deci dumneavoastra aveti in calcul mai multi vectori, poate si mai mici, dar mai multi. Totusi, luand regulile acestei Europe unite, care trebuie sa fie urmate si de catre Romania, cum putem ajunge la o federalizare sau la o determinare pe entitati, altele decat dupa criteriile limbii? In zona in care ne aflam. In Banat sau in Transilvania?
LB: Ce sa va raspund? Eu nu stiu cum se va putea ajunge, si unde se va ajunge. Nu sunt decat un istoric. Nu sunt mai mult decat istoric.
RB: Futorolog. Nu va vedeti asa! (Radem).
LB: Absolut. Sunt perfect-, sunt ultra-convins ca nu stim nimic despre viitor.
RB: Ati mai spus asta.
LB: Poate am dreptate, poate nu, dar, zic eu, ca despre viitor se spun numai prostii. Deci daca vreti sa spun prostii, pot sa spun prostii.
RB: Spuneti-mi o prostie despre viitor, nu de peste 100 de ani, pentru ca nu avem cum sa stim ce va fi, dar…
LB: …dar ginditi-va cat de mult s-a transformat lumea in ultimele doua decenii! Cu toate tehnologiile, care au intervenit si care nici nu erau banuite in urma cu cateva decenii, internetul, telefonia mobila – s-a schimbat complet modul de viata. Deci nu stim. Ce va fi peste 10 sau 20 de ani – nu am nici cea mai mica idee, iar peste 100 de ani e ridicol, e absolut ridicol sa te intrebi. Te poti intreba, poti sa fabulezi, dar nu poti sa vii cu solutii care sa pretinda ca sunt stiintifice, vorbind despre cum va fi lumea nu-stiu-cand. E ridicol.
RB: Dar suntem macar de acord ca ideea euroregiunilor, de a avea o putere ceva mai mare decat o au acum, nu trebuie sa ne sperie?
LB: Nu trebuie sa ne sperie nimic.
RB: Dar suntem intr-o tara de speriati, dupa cum vedem.
LB: Fiindca romanii sunt complexati, de felul lor. Au ramas – desi am devenit o tara maricica – au ramas cu mentalitatea unei tari mici. Le e teama de toate, si de agresiuni din afara si de agresiuni din interior. Suntem complexati si de aici decurg foarte multe.
De ce a fost desfiintata Biserica Greco-Catolica?
RB: O intrebare pe care o pun celor care-mi inchipui ca au patrundere logica-n istorie. O logica pe care eu, ca ziarist, nu o am in asa masura. Domnule Boia, de ce credeti ca a fost desfiintata Biserica Greco-Catolica, in 1948? De ce greco-catolicii? De ce nu si romano-catolicii, eventual?
LB: Pai romano-catolicii nu puteau sa fie desfiintati.
RB: Oare?
LB: Da. Nu puteau… In primul rand ca cei mai multi dintre ei nici nu erau romani de nationalitate, deci ar fi fost un act indreptat impotriva ungurilor din Transilvania. Si nu mergea. Nu se putea face. Nu puteai sa mergi atata de departe. Pe cand Biserica Greco-Catolica era o biserica… cum sa spun… Sigur ca apartinea catolicismului, dar, ca aspect general, ramanea legata si de ortodoxie, de traditia ortodoxa. In fond, e vorba de ortodocsii romani din Transilvania, care, pe la 1700, sub presiunea sau tinand seama de promisiunile autoritatilor habsburgice, au devenit catolici. Versiunea asta intermediara, in fond, intre catolicism si ortodoxie, versiunea greco-catolica – deci pur si simplu s-a zis ca romanii revin la matca, ca au fost fortati sa devina greco-catolici, si acum revin la biserica-mama, la biserica ortodoxa.
RB: Dar de ce s-a ajuns la treaba asta? V-ati pus problema, aveti un raspuns? De ce s-a considerat necesara fortarea acestei reveniri?
LB: S-a considerat necesara fiindca toti romanii trebuiau sa se alinieze la o anumita ideologie. Nu – pentru mine e evident, nu puteai sa desfiintezi Biserica Romano-Catolica, cum sa o desfiintezi?
RB: Vi se pare mult mai interesanta partea asta de intrebare. Dar revin: de ce s-a desfiintat Biserica Greco-Catolica?
LB: Ca toti romanii sa fie de-un fel.
RB: Romanii… cei care vorbesc romana…
LB: Bineinteles. Doar nu era sa-i bagi pe unguri, ortodocsi. N-aveai cum sa desfiintezi - nici nu i-a trecut cuiva prin cap sa desfiinteze Biserica Romano Catolica. Sa-i treci pe unguri la ortodoxie? I-ai intors pe romanii greco-catolici la ortodoxie, de unde plecasera. A fost mai simplu si mai logic, intr-un anume fel.
RB: De ce era lucrul asta prioritar, sau cum a devenit prioritar pentru comunisti?
LB: In comunism, toata lumea trebuia sa se alinieze unei singure ideologii, sa gandeasca la fel, sa se comporte la fel. Era o parte a romanilor transilvaneni care depindeau intr-o mai mare masura de papalitate, de Vatican, decat de regimul comunist. Nu stiu, ce explicatie sa dau? Mie mi se pare elementar, punandu-ma in logica comunista.
RB: Si cat timp vor mai ramane greco-catolicii ,,tradatorii de la 1700"? Sa ne aducem aminte ca, la Alba Iulia, inca exista o placa ce vorbeste despre ,,revenirea la religia tarii".
LB: Ei vedeti? Asa s-a pus problema. Ca e o revenire. Cu romano-catolicii ce sa faci? Unde sa revina? Nici nu se punea problema.
RB: Se va compromite iremediabil BOR? Vreodata? Anii astia?
LB: Prin ce?
RB: Prin orice. Exista atatea zone de scandal. Exista problemele cu homosexualitatea, care ies mai des la iveala, acuma. Exista problemele cu banii. Cursul lor, functiile platite, DNA-ul care-i prinde cand pe unul cand pe altul, si-i lasa, in functie de dorintele de imagine proprii, ale DNA-ului. Si totusi, BOR este, inca, o forta in stat, desi laic. Credeti ca se va ajunge, in urmatorii cinci ani, sa zicem, la o compromitere iremediabila a BOR, astfel incat instututia sa fie determinata sa-si faca o ordine ceva mai mare?
LB: Ce sa va raspund? Cred ca nu stiu. Deocamdata nu e vorba de nici o compromitere.
RB: Ba da.
LB: Exista o majoritate de romani care se simt atasati - cel putin asa arata sondajele de opinie. Majoritatea romanilor sunt atasati Bisericii Ortodoxe. Mai mult ce sa spun? Nu ma preocupa in mare masura chestia asta. E raspunsul cel mai sincer si cel mai corect. Sunt romano-catolic. Am prea putin de-a face cu Biserica Ortodoxa. De altfel, n-am prea mult de-a face nici cu Biserica Catolica. Sunt chestiuni care nu ma preocupa, iar viitorul nu-l cunosc.
RB: Iata ca ne polarizeaza in societate si actiuni ale BOR. Dau doar doua exemple. Suntem la exact 10 ani - de fapt 10 ani fara trei luni - de la impartasania lui Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, la greco-catolici, care a dus la judecarea lui, in Sinod, pentru aceasta crima, da? 10 ani au trecut de cand BOR a hotarat ca preotii ortodocsi sa nu mai poata sa faca absolut nici un gest liturgic impreuna cu altii, de alte culte. Ceea ce mie mi se pare o intoarcere spre Evul Mediu, de nu-i adevarat… In acelasi timp, BOR-ul a fost cel care a pus scanteia pentru aceasta monstruoasa coalitie, Coalitia pentru Familie. Care ajunge sa ia o atitudine de genul ,,sa nu avem reclame la lenjerie", pe langa ca isi doreste o reconfirmare, in Constitutie, a unui drept pe care Uniunea Europeana il cere, si anume casatoria sau macar drepturi mai multe pentru persoanele homosexuale. Iata ca niste actiuni ale Bisericii Ortodoxe Romane ajung, cum spuneam, sa polarizeze societatea noastra. Unde credeti ca se va ajunge?
LB: Dar uite ce se intampla in Polonia cu Biserica Catolica. Deci exista un conservatorism al Bisericii, sigur. Un traditionalism. In ce ma priveste, eu sunt pentru libertatea deplina a omului, sa se casatoreasca fiecare cum vrea, sa gandeasca fiecare cum ii place, si sa se exprime fara teama, in orice fel considera de cuviinta. Asa ca nu sunt deloc atasat, in aceste chestiuni, nici Bisericii Ortodoxe, nici Bisericii Catolice, de altfel. Si spun drept: nu ma intereseaza foarte mult. Imi dau seama ca-s lucruri foarte importante. Dar eu nu pot sa ma ocup de toate lucrurile foarte importante. Si asa m-am ocupat de multe… Deci nu ma intereseaza ce face si ce-o sa faca biserica. Sa ii fie de bine.
RB: Dar iata ca biserica ne schimba si ne da peste cap social.
LB: Asta depinde de oameni. Biserica nu poate sa-ti ordone sa gandesti intr-un anume fel. Daca exista, in Romania, o majoritate care sustine Biserica, intr-o privinta sau alta, luam act de acest raport de forte. Eu ce sa fac?…
,,Daca facem Uniunea Europeana – o sa fie toti in Uniunea Europeana"
RB: Spuneati de Cehoslovacia. Tot in cartea la care faceam referinta. Pe care am folosit-o ca material pentru interviul acesta. Spuneati de Cehoslovacia, ca germanii si maghiarii aveau tot dreptul sa se intrebe ce cauta in tara asta. Si dadeati si exemplul populatiei Bratislavei. Dadeati procentele.
LB: Bratislava, pana la Primul Razboi Mondial, a avut o majoritate de populatie maghiara.
RB: Si mai pomeneati fosta Iugoslavie. Ca un exemplu ca nu intotdeauna limba este cea care poate determina granite, si anume treaba aceea cu ,,o limba, un popor". Exemplul Bosniei il cunosc pentru ca am lucrat in razboi in fosta Iugoslavie. Si, in mod cert, aveti dreptate. Am vazut ca nu doar limba este cea care poate uni.
LB: Depinde, de la caz la caz.
RB: Din moment ce noi, romanii, suntem in aceasta nuca, suntem… ne-am trezit in aceasta nuca datorita limbii pe care o vorbim – nu exista grad de comparatie la aberant dar, totusi, cat de aberant ar fi ca, de exemplu, Germania sa spuna ,,bun, ar trebui sa ne unim cu Austria".
LB: Pai s-a spus asta dupa Primul Razboi Mondial. Dar, intre timp Austria, a devenit o natiune bine conturata, deci nu cred ca se mai pune problema, mai ales daca facem Uniunea Europeana – o sa fie toti in Uniunea Europeana, si germani, si austrieci. Dar, cand a disparut monarhia Habsburgica, la sfarsitul Primului Razboi Mondial, exista aceasta dorinta, Austria ramasese un stat mic, izolat.
RB: Dar avea o istorie, totusi, adica Austro-Ungaria era cu totul altceva.
LB: Da, aveau o istorie, dar erau si ei germani. Aveau o istorie germana, pana la urma. Nu erau prusacii mai germani decat austriecii. Deci atunci s-a exprimat dorinta asta, dar n-au fost lasati sa se unifice, fiindca ar fi insemnat ca Germania mai curand a castigat, decat a pierdut, cu Austria, si nu numai cu Austria, ci si partea germana din Cehia.
RB: Cu exemplul limbii, in ceea ce priveste Austria, vreau sa va intreb… avem limbi, avem etnii – avem si natiuni, inca. Dar care credeti ca este entropia pentru urmatorii 5 - 10 ani? Ne vorbiti despre cum se vor intampla lucrurile in Uniunea Europeana, despre o tendinta…
LB: Inca o data, nu stiu …
RB: Toate lucrurile, la dumneavoastra, pot incepe cu asta, dar sa trecem de ,,nu stiu"… (Zambim).
LB: As dori ca Uniunea Europeana sa devina tot mai unita, tot mai coerenta, sa se transforme intr-un stat federal - de vazut cum se vor trasa granitele interioare, dar sa fie cat mai putin vorba de granite interioare, deci intr-adevar sa avem apoi de-a face cu o unitate europeana. Asta doresc, dar habar n-am ce va fi. Si nimeni nu stie. Depinde de ce se intampla pe planeta, depinde de ce se intampla cu tehnologia, depinde de ce se intampla cu oamenii. Nu stiu! Noi trecem acum printr-o linie de fractura cumplita a istoriei. Istoria de maine va fi cu totul altceva decat istoria de ieri. In conditiile astea, ma intrebati sa va spun eu ce va fi in Europa… Habar n-am. Dar va fi. Va fi altceva. Va fi o alta istorie.
RB: Da. Spuneati undeva ca istoria nu se repeta.
LB: Dar bineinteles ca nu se repeta. Asta e la mintea cocosului. Nu stiu de ce oamenii continua sa creada ca istoria se repeta! Cum sa se repete?
RB: Oamenii au nevoie de nostalgii, asa-i?
LB: Sunt idei simple, care au intrat mai mult sau mai putin in mintea oamenilor. Cum sa se repete?…
,,In materie de istorie, majoritatea academicienilor sunt cat se poate de nationalisti"
RB: Ce feedback aveti de la studentii dumneavoastra? Sunt ideile dumneavoastra receptate deschis…
LB: … eu nu mai predau, sunt la pensie de… Doamne, cand am iesit ? In 2011, deci de vreo sase-sapte ani nu mai predau la facultate.
RB: Da, dar sunt sigura ca urmariti evolutia lor.
LB: Ba nu prea urmaresc. (Rade)
RB: Nu? Nu vin sa va spuna, asa cum a spus doamna de ieri, ,,eu predau urmandu-va ideile"?
LB: A, nu vine nimeni la mine sau sunt cazuri izolate. Eu ma ocup de cartile mele, nu mai sunt de ani de zile la facultate. Eu nu pot, doamna, sa le fac pe toate… Cred ca am scris multe carti, am scris despre multe subiecte, am exprimat mai multe idei decat oricare alt istoric din Romania, si mai mult decat atat nu pot sa fac, nu pot sa tin eu in brate Romania, nu pot sa schimb eu Romania, mi-e imposibil. Eu imi fac treaba mea. Cine vrea, ma urmeaza, cine nu vrea, nu ma urmeaza, punct.
RB: Vedeti, exista responsabilitatea asta: daca Boia este cel care vine cu alte idei, atunci Boia trebuie sa fie cel care urneste Romania. E o responsabilitate, pana la urma. De aceea va intrebam: cum vedeti ideile dumneavoastra continuate de cei pe care i-ati format de la catedra? Imi spuneti ca nu aveti feedback-ul lor. Si totusi, cum ati simtit , poftim, sa ne referim pana la 2011, cum ati simtit…
LB: Eu cred ca am dreptate in ceea ce spun, in ceea ce scriu…
RB: Bun, indubitabil.
LB: Pai nu e indubitabil ca am dreptate.
RB: Nu, indubitabil e ca credeti ca aveti dreptate, ca altfel n-ati fi spus ce spuneati.
LB: …si sper ca tinerii istorici sa tina seama si de ideile mele, sau chiar sa ma urmeze intrutotul. Dar nu stiu – asta depinde de ei, nu depinde de mine.
RB: Si, in paralel, in ce priveste mitologia…
LB: Mie nu imi place, ca sa va spun pana la capat, nu imi place sa fiu un personaj public. Am devenit fara voia mea. Eu scriu carti. Punct. Asta fac. Sigur ca se poate dori sa fac mai mult. Dar eu zic ca fac destul de mult. In domeniul meu, acolo unde ma pricep, acolo unde am ceva de spus. Alte probleme nu sunt ale mele. Cum e si problema Bisericii Ortodoxe. Nu o simt ca fiind problema mea. Sigur ca e importanta. Dar eu n-am solutii la toate.
RB: Stiti ce mi se parea interesant? Poate veti spune iar ca nu e treaba dumneavoastra, dar sunteti legat, intr-un fel sau altul. Dumneavoastra ati devenit un pol. Imi spuneti ca n-ati dorit sa deveniti persoana publica, dar, asta e, sunteti, e un dat. Si sunteti un pol pentru ceva unde, de exemplu, as da… Clujul… Istoria clujeana. Pentru ca il avem pe acest rector de la UBB, care…
LB: Pai ce sa-i fac eu lui?… Daca el asa gandeste… Daca asa isi vede el misiunea de istoric, sa fie sanatos. Sa mearga inainte - ce sa-i fac eu?…
RB: Nu cred ca e foarte sanatos pentru Romania.
LB: Nu e sanatos pentru Romania, dar ce pot sa fac eu?
RB: Voiam sa va intreb… de ce a avut Clujul nefericirea asta? De ce a avut nefericirea sa-l aiba pe Funar, de ce…
LB: Acolo exista… totusi, suntem in inima tensiunilor intre maghiari si romani.
RB: Si atunci era firesc sa apara un Funar si un Pop?
LB: Pai, daca au aparut, atunci inseamna ca era sa firesc sa apara.
RB: Si ieri ati spus ca razboaiele ,,nu trebuie" sa se intample. Ca sunt lucruri de conjunctura. Si atunci?
LB: Bine, eu n-am raspuns la toate. Dar…
RB: Dar Pop candideaza acum pentru functia de sef al Academiei.
LB: Dar nu ma mira. Pentru ca Academia este o institutie extrem de conservatoare. Iar, in materie de istorie, majoritatea academicienilor sunt cat se poate de nationalisti.
RB: Bine, si Romania nu se face de ras, in anul acesta, apasandu-se pedala, inca, pe un demers nationalist? In Europa nu ne facem de ras cu lucrul asta?
LB: Nu stiu daca ne facem sau nu de ras … ce e sigur e ca nu castigam nimica. Adica daca noi vrem sa sustinem, prin istorie, niste drepturi, inseamna ca procedam, nu stiu, ca in secolul XIX. Iar drepturile nationale le iei in seama, tinand seama de situatia care exista in prezent, sau de un trecut apropiat. Daca noi nu mai terminam cu dacii si romanii, suntem niste penibili, in raport cu cercetarea istorica europeana. De asta nici n-avem acces, cu istoria noastra, la dezbaterea istorica din diverse tari europene. Ca pe nimeni nu intereseaza sa vina un academician roman care sa spuna ca dacii sunt stramosii nostri, romanii, stramosii nostri - sa le fie de bine, cu dacii si cu romanii. Nu astea sunt problemele istoriografiei de astazi. Deci, pur si simplu, avem impresia – sau au acesti istorici impresia – ca sustin drepturile natiunii romane; nu sustin nici un fel de drepturi, ca nu-i ia nimeni in seama, ba, mai mult, deformeaza istoria, si ramanem in afara si in ce priveste dezbaterea istoriografica, deci nu numai ca nu castigam, dar pierdem. Suntem considerati niste intarziati. Cu ideile noastre de secol XIX. Suntem, totusi, in mileniul al III-lea, si altele sunt problemele lumii. Altele sunt problemele Europei.
RB: Spuneati ieri un lucru interesant, si anume ca elevii din Germania si cei din Franta, macar in ceea ce e vorba de Primul Razboi Mondial, pentru ca asta era tema discutiei…
LB: …nu numai - au ajuns la manuale comune.
RB: Exact, si intrebati cand s-ar putea intampla chestia asta cu romanii si ungurii…
LB: E mai greu. Intre francezi si germani sigur ca a existat o adversitate puternica. Da, dar cu ambele natiuni cam pe aceleasi plan. Pe cand, aici, altele sunt amintirile istorice. E amintirea romanilor, a unei Transilvanii dominata de aristocratia maghiara - acum, lucrurile s-au schimbat, si stapani au devenit romanii. Deci e un anume dezechilibru aici, care nu a existat in proportiile astea, in lumea occidentala. Asa incat e mult mai dificila echilibrarea raporturilor intre romani si maghiari decat a fost, in Occident, intre francezi si germani.
,,Romania are o grava intarziere istorica"
RB: Domnule Boia, care credeti ca e problema cea mai mare a romanilor?
LB: O intarziere istorica. Romania are o grava intarziere istorica. Nu vedeti, toate statisticile esentiale iti dau asta.
RB: Mi se pare un raspuns abstract. Credeti ca, poate, cuvantul ,,coruptie" este mai cu picioarele pe pamant?
LB: Nu, dar toate au fondul asta de intarziere istorica! Ganditi-va cat de tarziu incepe istoria romanilor. In secolul al XIV-lea se intemeiaza principatele. Pana atunci… putem noi vorbi de daci si de romani… Dar nu e istoria romanilor. Romanii intra in istorie abia in secolul al XIV-lea. E ultima tara, si din zona asta a Europei - nu mai vorbesc de Occident. Bulgaria avea deja o istorie de cateva secole. Ungaria – coroana Sfantului Stefan, de asemenea. Romania de astazi are un handicap care e generat de o mare intarziere istorica. Sigur, in secolul al XIX-lea ne-am format o elita, chiar o elita stralucita intelectuala, daca ne gandim indeosebi la perioada interbelica, insa elita asta a fost foarte subtire – marea masa a populatiei romanesti era, in continuare, mult ramasa in urma. In perioada interbelica, Romania e tara cu procentul cel mai mare de analfabeti din intreaga Europa.
RB: S-ar putea sa fie si acum.
LB: da, nu ca s-ar putea, ca asa e. E o chestiune de ordin istoric, nu se poate judeca doar in raport cu ultimii ani sau ultimele decenii. E un semn al acestei intarzieri istorice. Avem cea mai mare mortalitate infantila. Si in perioada interbelica o aveam. Deci sunt nistre structuri care vin din trecut…
RB:…si care se pastreaza, ceea ce e alarmant…
LB: Da. Romanii au reusit foarte bine sa-si construiasca statul national, dar n-au reusit sa faca ce mai era de facut in interiorul statului national. Adica sa devenim o natie prospera.
RB: Mi-am dat seama, citindu-va, ca istoria e mai mult decat o insiruire de date ale lucrurilor intamplate. Ca istoria are si o parte a saradei de ,,ce s-ar fi intamplat daca". Spuneti-mi, credeti ca monarhia ar fi putut sa ne scoata din marasmul asta? E urat cuvantul. Din baltirea asta a coruptiei.
LB: Depinde ce monarhie.
RB: Dupa '90.
LB: Carol I a avut un rol insemnat in modernizarea Romaniei…
RB: Dupa '90, ma gindeam.
LB: Dupa '90? Mi-e teama ca nu.
RB: Nu ar fi putut, sau nu s-ar fi putut instaura monarhia, cu datele pe care le aveam?
LB: Cu cine?…
RB: Da, buna intrebare. Va referiti la Legea Salica sau efectiv la Regele Mihai?
LB: Bine, Regele Mihai avea deja o varsta. Iar cine venea dupa el… Nu, mie greu sa zic ce ar fi fost, daca ar fi fost. Dar nu mi se pare ca monarhia era o solutie. In principiu, putea sa fie, dar te uiti si la oameni, la cine reprezinta monarhia respectiva. Deci, asa cum se prezinta lucrurile, eu n-as miza pe monarhie.
RB: Sunt sigura ca, acum, momentul e trecut, dar…
LB: A, bine, daca, in 1990, in loc sa ajunga Iliescu la putere, era chemat Regele Mihai…
RB: Da, la asta ma refeream.
LB: Bine, dar asta e science fiction.
RB: O fi science fiction, dar exact asta spuneam, ca istoria are si partea asta, ,,ce ar fi fost daca"…
LB: Daca intrebarea e cu cine ar fi fost mai bine, cu Regele Mihai sau cu Iliescu, raspunsul meu e, sigur, cu Regele Mihai ar fi fost mai bine… Doar ca lucrurile astea n-au fost si nici nu se puteau intampla, fiindca romanii isi pierdusera, cei mai multi dintre ei, sentimentul monarhic pe care l-au avut, intr-o masura destul de mare, cred, inainte de aparitia comunismului.
,,Nu am nici un fel de legatura, nici cu Soros, nici cu mama lui Soros"
RB: Domnule Boia, cum va simtiti sa fiti persona non grata pentru atata lume…
LB:…nu sunt persona non grata!…
RB:…cum va simtiti sa fiti injurat, ,,platitul lui Soros", considerat a fi dusmanul Romaniei, si asa mai departe, doar pentru ca afirmati niste lucruri, spun eu, de bun simt, si indemnati oamenii sa gandeasca asupra unor tabuuri?
LB: Dar, inca o data, eu ma simt un om liber, ma exprim cum vreau. Asa incat nu pot sa inchid gura celor care au cate ceva de spus in defavoarea mea. Corect ar fi sa ma critice pe lucruri reale, adica sa nu fie de acord cu interpretarile.
RB: Si sa-si justifice…
LB: Sa-si justifice sau sa nu-si justifice, dar nu sa spuna minciuni ordinare - cutare istoric spune ca eu de zeci de ani n-am mai lucrat in arhive. E o tampenie, e o minciuna ordinara, cum sa spun? Oricine se uita - luati cartea asta, ,,Germanofilii", si veti vedea ca e doldora de informatii din arhive. De ce trebuie sa spui o asemenea minciuna? Sau altii, sau aceiasi, care sustin ca as fi platit de Soros. Nu am nici un fel de legatura, nici cu Soros, nici cu mama lui Soros, nici cu cine o mai fi pe la Budapesta sau in America. N-am nici cea mai mica legatura. Da. Deci… minciuni de genul asta, minciuni ordinare…
LB: O mitologie noua?
RB: Nici macar nu e mitologie. Sunt niste minciuni. Ale unora care, poate, au si misiunea sa vorbeasca asa despre mine. Nu vreau sa cad in vreo teorie a comploturilor, dar s-ar putea sa existe si o asemenea misiune pentru unii sau pentru altii. Este si multa lume care… oameni care ma citesc, ma aproba – ati vazut cata lume a fost si ieri … Deci nu ma pot socoti o victima. Cred ca, pana la urma, exista o majoritate in favoarea mea, sau, in orice caz, nu impotriva mea.
RB: Nu sunteti o victima, dar, in acelasi timp, nici nu va vom vedea academician, cu cei care sunt acuma in Academie. Spuneti-mi, va ganditi uneori, poate chiar si cu umor, la aceasta – zic eu – nedreptate?
LB: Ca nu sunt academician?
RB: Si ca nici nu veti fi, cu cei care sunt acuma in Academie.
LB: Bine, dar n-as fi fost, oricum. Pentru ca n-as fi acceptat sa fiu academician. Nici in Franta. Bine, nu se pune problema. Nu ma intereseaza sa fiu academician, doamna.
RB: De regula, lucrurile care sunt primite nu sunt ceva ce ar trebui sa intereseze pe cel care le primeste. Sunt o rasplata fireasca.
LB: Nu, dar nici n-as accepta sa fiu academician. Nu ma intereseaza lucrurile astea, intelegeti? Sunt o multime de lucruri care ma intereseaza pe lumea asta, si cartile mele stau martore, si, pe de alta parte, sunt o multime de lucruri care nu ma intereseaza absolut deloc. Deci nu ma intereseaza sa fiu academician, nu numai in contextul actual, al Academiei, dar chiar daca Academia ar fi perfecta, in felul ei, eu nu as intra in Academie!
RB: Da dar un for din asta ar trebui sa cuprinda pe cei mai valorosi oameni intr-un domeniu. Iar dumneavoastra imi inchipui ca sunteti dintre ei. Poate gresesc eu, poate grupul de la Cluj are dreptate. Dar, iarasi, suntem, totusi, o parte din tara asta care ne inchipuim ca dumneavoastra ati avea un loc acolo. Chiar daca pe dumneavoastra nu va intereseaza.
LB: Da, dar trebuie sa tineti seama si de libertatea mea de a alege - deci nu ma intereseaza. S-a tras de mine ani si ani la rand pentru decanatul Facultatii de Istorie. Ca sa dau un exemplu. L-am refuzat. Nu m-a interesat. N-am avut niciodata nici o functie in Facultate, in Universitate. Nu m-a interesat. N-am fost nici sef de catedra, n-am fost nici decan - luati-ma asa cum sunt. Sunt lucruri care nu ma intereseaza. Academia Romana nu ma intereseaza!
RB: Da. Pe noi ne-ar fi interesat, pentru dumneavoastra.
LB: Bine, dar nu se poate trage de mine chiar asa, in toate directiile. Sunt si eu o fiinta umana, care trebuie lasasta sa-si traiasca viata cum crede de cuviinta!…
RB: De multe ori incepeti raspunsurile cu ,,nu stiu". E firesc. Este decenta unui om care, cu cat stie mai mult, isi da seama ca mai sunt spatii de completat. Care va fi viata lui Lucian Boia, maine? Maine, in anii urmatori? Stiu: doriti sa scrieti carti, in continuare. Dar care sunt lucrurile pe care vi le propuneti, prioritatile dumneavoastra pentru urmatorii ani?
LB: Am prioritati. Cred ca opera mea se apropie de sfarsit, totusi. Nu stiu cate carti o sa mai scriu. Cat timp o sa mai am idei o sa merg inainte si o sa mai scriu.
RB: Care sunt titlurile pe care vreti sa mergeti, in principiu?
LB: A, nu, n-am idee… Deocamdata cred ca mai am niste lucruri de spus legate de comemorarea Marii Uniri. Dupa aceea, nu stiu, dupa ce va trece si anul asta – deci nu stiu. Ce va pot asigura e ca voi ramane un om liber, nu ma intereseaza demnitatile publice, nu ma intereseaza Academia, nu ma intereseaza sa primesc vreo decoratie – nu numai ca nu ma intereseaza, dar nici n-as accepta lucruri din astea. Deci sunt un om… deja am trait atatea decenii in comunism, odata ce s-a prabusit comunismul eu am inteles sa fiu un om liber. Si cred ca sunt un om liber. Asta e si asta vreau sa raman.
RB: Excelent.
LB: Asta e. Nu v-am raspuns la toate intrebarile, ca n-am raspunsuri la unele…
Ne despartim si multumiti, si putin frustrati. Profesorul Boia, pentru ca am incercat sa trag de la el mai multe decat putea da. Eu, pentru ca am incercat sa trag de la profesorul Boia mai mult decat putea da. Chestie de unghi. E paiul din malul apei, cand te ineci. Nu-mi place istoria roz. Boia trece prin tot spectrul culorilor. Nu mai e foarte tanar, nu mai e, poate, nici foarte sanatos sau rabdator. Dar e cel care, in Romania, ofera istoria care nu e ,,la inaltimea de cornisa impusa", cu floricele si cu sulemeneli. E cel de care cred ca se pot agata cei ce vor sa gandeasca istoria, nu s-o primeasca in calupuri de galantar.
Eram in Sarajevo, in timpul razboiului, si o batrana m-a auzit vorbind engleza, pe strada, cu translatorul meu, m-a apucat de mana si s-a pus, plangand, sa ma roage ceva, disperata, disperata. Neven mi-a tradus ca ma roaga sa o scot din asediu, sa ajunga dincolo, in Vest, la familia ei. Nu aveam cum s-o ajut... Cam asa imi vine sa-i pastrez, inca o vreme, mana lui Boia, dupa ce i-o strang, la plecare. Si sa o scutur inca putin, a cerere mare. Dar e un singur om. Din pacate.
Aveam pneumonie, dar nu-l puteam pierde pe Boia. Acasa, printre altele, sirop de tuse. Cu reclama, deasupra titlului: ,,Sanatate din inima Daciei". Sirop galbui, cu aroma... roz. La doua saptamani dupa, inca tusesc...
Ramona Balutescu
Foto 1: Alina Ghenciu
The post Despre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia appeared first on Presa Oradea.
[...]Citeste mai departe
Sursa: OradeaPressSemnal editorial - Regele Ferdinand I si povestea adevarata a Basarabiei
[2018-03-25]
In cinstea Centenarului Unirii Basarabiei cu Romania, de la 27 martie 1918, Editura Tipo MC, din Oradea, ne propune o poveste adevarata, exprimata prin vocea cea mai autorizata si informata a momentului:… [...]Citeste mai departe
Sursa: Crisana
Horoscop
